Pompierii români au remarcat o serie de erori ale autorităţilor elene, după incendiile care au îndoliat Grecia. Specialiştii din ţara noastră spun că reacţia din primele minute a influenţat considerabil numărul de vieţi pierdute. Modul în care a fost făcută evacuarea arată că responsabilii au fost prinşi pe picior greşit, consideră pompierii români, care admit totuşi că viteza propagării focului era greu de anticipat.
Incendiile de păduri din România au fost, de fiecare dată, misiuni dificile pentru pompieri. Aceştia admit însă că nu se pot compara cu ce s-a întâmplat în Grecia. Totuşi, chiar ţinând cont de diferențele de climă și relief, specialiștii români cred că autoritățile elene puteau să facă mai mult.
„Această avertizare timpurie, cum o numim, nu a fost făcută în timp util. Autorităţile nu au direcționat acel flux de persoane spre zona opusă incendiului ceea ce a făcut ca respectivii oameni să fie surprinşi de o cantitate foarte mare de fum, să fie dezorientaţi şi să nu mai ştie direcţia adecvată pentru asigurarea evacuării. Căile de evacuare au fost blocate la un moment dat din cauza sensurilor diferite în care circulau respectivii turişti încercând să se salveze. Asta a dus la blocaje, forţele de ordine nu au mai avut acces în zona afectată, iar evacuarea cetăţenilor s-a făcut cu mare dificultate şi din păcate s-a soldat cu foarte multe victime”, a explicat colonelul Cristian Radu, șef la IGSU.
Pompierii spun că modalităţile de intervenţie în cazul incendiilor de pădure sunt multiple. De pildă, există soluţii pentru a da timp oamenilor care trebuie să se pună la adăpost.
„Principiul este: dacă ai posibilităţi de acces, de a acţiona pe direcţia de propagare, ca să opreşti dezvoltarea propagării, inclusiv prin defrişarea unor zone ca fâşie de protecţie. Defrişezi şi propagarea este limitată. Apoi, atacul circular, dacă se poate, pe zona incendiată, trebuie făcut”, spune Cristian Radu.
Experţii spun că sunt lucruri simple pe care le pot face persoanele surprinse de un incendiu.
„Pui un prosop umed, o haină, un material textil, le îmbibi în apă și te îndepărtezi cât mai repede de zona respectivă. Fumul se propagă mai repede decât flacăra și este riscul ca fumul să te ajungă din urmă. Vântul are o direcţie de propagare cară dă şi direcţia fumului. Nu este indicat să vii în direcţia asta în care bate vântul şi nici invers aşa vei fi mereu în preajma fumului, aşa că trebuie să alergi în direcţia perpendiculară să ieşi din zona de acoperire a fumului”, a explicat colonelul George Sorescu, șef Prevenire IGSU.
Există soluţii şi pentru protejarea locuinţelor din zonele unde există risc de incendiu.
„Anul trecut, în Split, când a luat foc periferia orașului, o serie de locuințe au fost protejate că au folosit un astfel de sistem. Şi-au pus hidranţi proprii, aspersoare în jurul proprietăţii, pe acoperiş, pentru protecţie, şi-au asigurat independenţa energetică printr-un generator şi o aducţiune de apă, pentru că marea era foarte aproape”, spune colonelul George Sorescu.
E nevoie, deci, de măsuri preventive, dar şi de investiţii în echipajele şi aparatura de intervenţie în caz de incendiu.
Discuții despre această postare