„Banii băieţilor deştepţi au părăsit primii Grecia“, ţara din Uniunea Europeană cu cea mai inegală distribuţie a veniturilor în rândul populaţiei

Băncile greceşti rămăseseră miercuri cu lichidităţi de un miliard de euro, cu toate că retragerile de la bancomate au fost limitate la 60 de euro pe zi de persoană, şi în doar câteva zile sistemul sistemul riscă să rămână fără bani fizici. În câteva săptămâni, importatorii nu vor mai avea nimic în stoc. În mai puţin de o săptămână consumul s-a redus cu 70%.

Fie că acceptă, fie că resping la referen­dum condiţiile propuse de creditorii inter­na­ţio­nali pentru continuarea finanţării ţării, viaţa lor va fi oricum dificilă. Cine va suporta greul? După izbucnirea crizei datoriilor, „banii băieţilor deştepţi” au părăsit primii Grecia. Pentru moment, efectele restric­ţio­nării mişcării capitalului impuse săptămâna aceasta pentru a stăvili retragerile masive din depozitele băncilor sunt limitate în parte de cantităţile mari de lichiditate din portofele sau păstrate „la saltea”. Dar situaţia dă semne de înrăutăţire.

„Ca în Coreea de Nord“

„Consumul s-a redus cu 70%. Nimeni nu mai are încredere în nimeni, astfel că nicio tranzacţie nu se mai face între angrosişti şi retaileri”, a afirmat pentru The Guardian Vassilis Korkidis, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Comerţului Elen. Importatorii locali nu-şi mai pot plăti furnizorii deoarece tranzacţiile prin intermediul băncilor sunt restricţionate. Băncile sunt închise de luni. Peste jumătate din alimentele şi materiile prime vândute în Grecia sunt importate. „Multinaţionalele pot trimite bani în afară, dar companiile locale nu”, a spus Korkidis.

„Nu pot fi reînnoite stocurile. Într-o săptă­mână – două – trei vom rămâne fără pro­duse”, a explicat pentru The Wall Street Jour­nal Constantine Michalos, preşedintele Ca­merei pentru Comerţ şi Industrie a Greciei. Bancomatele încep să rămână fără bancnote de 20 de euro şi sunt îngrijorări că fondurile de pensii nu vor mai avea suficienţi euro pentru a plăti pensiile, scrie CNBC. Nu este clar cât din banii scoşi din băncile din Grecia a rămas în ţară.

Îngheţarea sistemului bancar este cel mai dramatic episod al crizei greceşti, care continuă deja de cinci ani.

„Premierul Tsipras a transformat această ţară într-o Coree de Nord”, se plânge Angeliki Andreaki, o bătrână de 83 de ani care trebuie să plătească o chirie de 330 de euro pe lună. Ca să poată scoate aceşti bani din contul ei, ea trebuie să vină mai multe zile la rând la bancomat.

În Grecia, 23% din populaţie este săracă sau trăieşte la limita sărăciei, cea mai mare proporţie din UE. Limita de 60 de euro pentru retragerile zilnice de la bancomat este mai mare decât salariul mediu pe o zi cu aproape şase euro.

Poate de aceea cele mai mari cozi la bancomate le fac doar pensionarii. Salariaţii sau şomerii nu mai au ce să scoată. Pentru ei restricţiile mişcării capitalului sunt doar încă un motiv de iritare.

Grecia, alături de România, Bulgaria şi Spania sunt ţările din UE unde inegalitatea distribuirii veniturilor este cea mai mare.

„O mare parte din banii care au fost scoşi din bănci în 2010-2012 au fost scoşi şi din ţară”

În ceea ce-i priveşte pe grecii înstăriţi, problemele se schimbă. Un bancher de rang înalt a explicat pentru The Guardian că după 2008, când prăbuşirea băncii ame­ricane de investiţii Lehman Brothers ame­ninţa să arunce în haos lumea finan­ciară, mulţi greci cu avere şi-au retras banii din diviziile de private banking ale băncilor in­ter­naţionale şi i-au transferat în sistemul grecesc. Dar după ce Grecia a intrat în criză, fluxul s-a inversat. Grecii înstăriţi şi-au scos banii din ţară cu mult înainte ca grecii panicaţi să retragă din bănci câte un miliard de euro pe zi (luna trecută).

„Între 2010 şi 2012, am pierdut depozite de 80 miliarde euro. Estimăm că, din acestea, 20 miliarde euro reprezintă bani trimişi în străinătate de persoanele înstărite. Banii băieţilor deştepţi au fost primii care au ieşit din ţară”, a spus un bancher.

La nivel personal, ieşirea Greciei din zona euro ar lovi până şi în portofelul celui mai bogat grec. Reintroducerea drahmei ar însemna ca proprietăţile şi activele din Grecia ale persoanelor înstărite să se devalorizeze peste noapte cu până la 50%.

Rămânerea ţării în zona euro ar însemna pentru acestea taxe mai mari. Însă “băieţii deştepţi”au luat din timp măsuri pemtru a-şi reduce activele din Grecia la minim.

“O mare parte din banii care au fost scoşi din bănci în 2010-2012 au fost scoşi şi din ţară şi, de asemenea, companiile şi-au transferat producţia. Aceşti bani nu s-au mai întors înapoi”, a spus pentru Business Insider Mihalis Panayiotakis, activist din partidul de guvernământ Syriza.

Poliţia şi garda de coastă sunt ţinute la suprafaţă de grecii bogaţi

În 2011, anul de după primul pachet de bailout internaţional al Greciei, furturile din locuinţe s-au înmulţit cu 50%, în timp ce salariile forţelor de ordine au fost tăiate. Poliţiştii au ieşit de mai multe ori în stradă să protesteze. Familiile bogate ale Greciei vor totuşi să se asigure că proprietăţile lor sunt protejate, pe uscat şi pe mare, aşa că “sponsorizează” poliţia şi garda de coastă din anumite zone. “Este vorba de câteva mii de euro pe lună de la donatori pentru achiziţionarea combustibilului necesar maşinilor de patrulare, pentru aparate radio. Aceşti oameni nu sunt superbogaţi, cid oar înstăriţi, oamenii cu diferite profesii liberale sau proprietari de afaceri”, a explicat Michaletos, un om de afaceri grec. El crede că alte sute de mii de euro, posibil milioane de euro, sunt date de donatori mai mari pazei de coastă pentru cumpărarea de şalupe. Paul Anastasi, corespondent la Atena pentru Newsweek şi jurnalist de investigaţie, spune că donaţiile către paza de coastă sunt în special populare deoarece grecii bogaţi sunt în marea lor majoritate proprietari de ambarcaţiuni care vor să-şi protejeze vasele.

În spatele donaţiilor către poliţişti sunt motive mai cinice. “Dacă îi faci pe poliţişti fericiţi, te fac şi ei fericit. Dacă un grec bogat locuieşte undeva plăcut, îi este de ajutor să aibă lângă el o patrulă de poliţie.”

Cine sunt bogaţii Greciei

În Grecia sunt 10-15 familii care controlează media, băncile şi industria asigurărilor. În cea mai recentă ediţie a listei Forbes a celor mai bogaţi oameni ai lumii Grecia figurează cu doar trei miliardari, faţă de patru în 2008. Cel mai bogat grec ar fi Philip Niarchos (loc 737), fiul lui Stavros Niarchos, unul dintre cei mai mari armatori din lume. Niarchos are o avere de 2,5 miliarde dolari. Locul doi revine lui Spiro Latsis şi familiei sale, cu o avere de 2,4 miliarde dolari. De numele Latsis se leagă compania Lamda Development, specializată pe investiţii imobiliare în Europa de Est şi de Sud şi Eurobank, una dintre cele mai mari bănci greceşti. Eurobank este singura mare bancă din Grecia care a fost practic naţionalizată după ce familia Latsis a abandonat eforturile de majorare a capitalului.

Bloomberg estimează că cel puţin patru cetăţeni greci, toţi jucători din industria transportului naval, deţin active de peste un miliard de dolari. Grecia are cea mai mare flotă navală comercială din lume, cu 3.669 de vapoare, printre care tancuri petroliere şi nave specializate pe trasportul gazelor naturale lichefiate, în 2013. Flota produce peste 7% din PIB-ul ţării. ΝΖ