Anxietatea și incertitudinea domină piețele și economiile după ultimele evoluții geopolitice și preocupările justificate care apar pentru situația din Orientul Mijlociu.
Un conflict extins între Israel și Iran ar duce probabil la creșterea prețurilor la energie, ceea ce la rândul său ar determina băncile centrale să strângă politica monetară pentru a controla inflația, afectând creșterea economică și intensificând scumpirile.
Conform FMI, o creștere de 15% a prețurilor globale la petrol, din cauza unui posibil conflict extins în Orientul Mijlociu, împreună cu costurile mai mari de transport pentru evitarea atacurilor în Marea Roșie, ar crește probabil inflația globală cu 0,7 puncte procentuale.
Un conflict mai larg în Orientul Mijlociu ar putea perturba până la o treime din producția mondială de petrol și aproximativ 15% din producția de gaze naturale.”
Conform agenției de evaluare Scope, este puțin probabil ca un conflict la scară largă să izbucnească în Orientul Mijlociu, dar orice escaladare suplimentară a tensiunilor ar avea consecințe semnificative negative asupra piețelor de mărfuri și inflației, consolidând astfel evoluțiile geopolitice ca o provocare majoră la nivel global.
Orice intensificare a conflictului din regiune – chiar dacă nu escaladează într-un război regional complet – ar putea avea implicații economice semnificative dincolo de Orientul Mijlociu, prin prețuri mai mari la mărfuri, perturbarea rutelor de navigație și riscuri pentru piețele financiare.
Deși piețele au rămas relativ calme până acum, anticipând o neescaladare a conflictului, scăderea prețurilor petrolului și creșterea ușoară a dolarului nu indică o îngrijorare reală. Singura creștere notabilă este cea a aurului, care a atins aproape 2400 de dolari, însă această tendință a început mult înainte de incidentele din Israel.
Piețele de capital
Criza recentă a găsit piețele de capital aproape de maximele istorice, ceea ce sporește îngrijorările și volatilitatea pentru o corecție mai profundă, ca rezultat al întârzierii reducerii ratelor dobânzilor ridicate, așteptărilor scăzute de creștere, dar și a temerilor generate de crizele geopolitice repetate.
Este considerat cert că Israelul va riposta, iar întrebarea rămâne doar cât de extinsă va fi răspunsul.
Prin urmare, volatilitatea va continua în piețele de capital.
Volatilitate ridicată a fost observată și la Bursa de Valori din Atena, care marți a scăzut la un minim de 2,5 luni, pentru a se recupera în sesiunile următoare.
Cu toate acestea, cum subliniază Beta Sec, în majoritatea cazurilor când piețele au fost sub presiunea tensiunilor geopolitice, traiectoria pe termen lung a acțiunilor nu a fost afectată. În realitate, evenimentele ‘au dispărut’ într-o perioadă de una sau două luni, iar piețele s-au întors la nivelurile pre-tensiune.
Petrolul
După incidentul dintre Iran și Israel, analiștii ‘vedeau’ o mișcare spre 100 de dolari, în timp ce puțin înainte de noul scenariu de conflict, Brent a înregistrat un rally de peste 92 de dolari pe baril. Ulterior, evoluția prețurilor petrolului a fost descendentă, piețele de petrol prețuind tensiunea prelungită și riscul geopolitic crescut. Goldman Sachs subliniază că nivelul actual Brent include deja un prim de risc geopolitic de 5-10 dolari.
La începutul săptămânii, pe piață circulau estimări alarmante privind evoluția ‘aurului negru’. Analistii de la Societe Generale indică riscul ca prețul să depășească 140 de dolari pe baril. Citigroup vede posibil un preț de peste 100 de dolari pe baril.
Un motiv de calm în piața petrolului este tendința unor membri OPEC+ de a crește cotele de producție.
Totuși, un conflict mai larg în Orientul Mijlociu ar putea perturba până la o treime din producția mondială de petrol și aproximativ 15% din producția de gaz natural.
Aurul
Tensiunile geopolitice au ajutat prețurile aurului să rămână aproape de nivelurile istorice ridicate la care au escaladat săptămâna trecută, deoarece în perioade de tensiune aurul este întotdeauna considerat un refugiu sigur pentru investitori. Incertitudinea geopolitică continuă să ofere suport prețurilor aurului, și dacă situația se va escalada.
Analiștii de la JP Morgan ‘văd’ prețul aurului la 2500 de dolari pe uncie, în timp ce analiștii de la Citi sunt și mai optimiști, plasând prețul aurului la 3000 de dolari uncia în următoarele 12 până la 18 luni. Se remarcă faptul că prețul aurului ‘a atins’ un record de 2431,29 dolari vineri.
Ratele dobânzilor
Noul context global care se conturează ar putea încetini reducerea ratelor dobânzilor.
Băncile Centrale, recunoscând crizele geopolitice și dificultățile de a domoli inflația, își revizuiesc previziunile optimiste pentru multiple reduceri ale ratelor dobânzilor.
Conform Capital Economics, reducerile ratelor dobânzilor se îndepărtează dacă tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează. O creștere a prețurilor petrolului ar complica eforturile de readucere a inflației la ținta în economiile avansate, dar ar avea un impact substanțial asupra deciziilor băncii centrale doar dacă prețurile mai mari ale energiei se infiltrează în nucleul inflației.
Deutsche Bank și Morgan Stanley și-au redus previziunile pentru reducerile ratelor dobânzilor BCE, anticipând acum doar trei mișcări în acest an.
Pe de altă parte, combinația dintre ratele ridicate de creștere și inflația persistentă mărește probabilitatea ca Fed să crească, în loc să reducă ratele dobânzilor, ducând costul împrumuturilor până la 6,5%. O astfel de evoluție ar declanșa un ‘sell-off’ în obligațiuni și acțiuni, conform UBS.
Cu toate acestea, conform declarațiilor Christinei Lagarde, BCE rămâne pe traiectoria de reducere a ratelor dobânzilor pe termen scurt, atâta timp cât nu apare vreun șoc major.
Discuții despre această postare