Rezultatul alegerilor prezidențiale și al referendumului din Moldova va contura direcția geostrategică viitoare a țării. Moldova trăiește cea mai importantă zi de la obținerea independenței sale în 1991, deoarece duminică, 20 octombrie, cetățenii sunt chemați la urne pentru a alege președintele și pentru a decide dacă țara va continua drumul european impus de președinta Maia Sandu sau va reveni sub influența Rusiei.
Alegeri cruciale pentru viitorul Moldovei
În această zi decisivă, moldovenii vor participa la două procese electorale într-o singură zi: alegerile prezidențiale și referendumul constituțional. Rezultatul acestora va trasa viitorul geopolitic al Moldovei, o țară aflată între Uniunea Europeană și Rusia, dar și între NATO și influența rusă. De asemenea, Moldova se află în imediata vecinătate a războiului din Ucraina, ceea ce amplifică tensiunile din cadrul procesului electoral.
Maia Sandu: Favorită în cursa pentru președinție
Prima femeie președinte a Moldovei, Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, este favorită la câștigarea unui nou mandat. Economistă de profesie și recunoscută pentru lupta sa împotriva corupției, Sandu a devenit o figură importantă pe scena europeană de la alegerea sa în 2020. Campania sa este centrată pe integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, fiind susținută puternic de tineri și de clasa de mijloc.
Cu toate acestea, sondajele arată că va fi necesar un al doilea tur de scrutin pe 3 noiembrie, deoarece partidul său, Acțiune și Solidaritate (PAS), este creditat cu aproximativ 36% din voturi. Maia Sandu și-a concentrat eforturile de campanie în mediul rural, amintind oamenilor că în referendumul pentru integrarea europeană „nu există al doilea tur”.
Opoziția pro-rusă
De partea cealaltă, principalul adversar al Maiei Sandu este Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general de 57 de ani, susținut de Partidul Socialiștilor, formațiune pro-rusă. Deși sondajele îi acordă în jur de 10-11% din voturi, Stoianoglo reprezintă o provocare serioasă, mai ales dacă va ajunge în turul al doilea alături de Sandu. Alegătorii săi provin în mare parte din mediul rural, din generațiile mai în vârstă și din comunitatea vorbitoare de rusă.
Stoianoglo a criticat guvernarea Maiei Sandu, pledând pentru restabilirea „justiției” și pentru relații „realiste și reciproc avantajoase” cu Rusia. Totodată, el a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană rămâne o prioritate, însă a subliniat nevoia de echilibru în relațiile externe.
Alți candidați
În afara Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo, în cursa prezidențială mai participă alți 10 candidați, majoritatea având legături mai mult sau mai puțin strânse cu Moscova. Printre aceștia se numără Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți, care se bucură de un sprijin de aproximativ 6,4% în sondaje. Usatîi se autoproclamă drept „singurul candidat care nu este controlat nici de Est, nici de Vest”, pledând pentru o Moldovă independentă de marile puteri.
Referendumul constituțional: o decizie istorică
În paralel cu alegerile prezidențiale, moldovenii sunt chemați să decidă într-un referendum constituțional dacă aderarea la Uniunea Europeană va deveni un obiectiv înscris în Constituția țării. Sondajele arată că aproximativ 55% dintre cetățeni intenționează să voteze „Da” pentru integrarea europeană, însă rezultatul va depinde de prezența la urne, care trebuie să fie de cel puțin 33% pentru a valida referendumul.
Cu toate acestea, partidele pro-ruse au lansat apeluri la boicot, sperând să anuleze votul prin scăderea prezenței la urne.
Încercări de influențare a procesului electoral
Autoritățile moldovenești au desfășurat investigații ample în lunile premergătoare alegerilor, în urma cărora au fost arestați sute de suspecți acuzați de tentativă de manipulare a procesului electoral în favoarea Moscovei. S-a dezvăluit o rețea extinsă de cumpărare de voturi, în care 150.000 de moldoveni au fost plătiți să voteze împotriva Maiei Sandu și împotriva aderării la UE. Aceștia, împreună cu familiile lor, ar putea reprezenta aproximativ un sfert din electoratul așteptat la urne.
Istoricul relațiilor Moldovei cu UE
De-a lungul decadelor, Moldova a oscilat între influențele europene și cele rusești. Cu toate acestea, în ultimii ani, Chișinăul a intensificat relațiile cu Uniunea Europeană. În 2014, Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), ceea ce a stimulat reformele interne și a consolidat legăturile economice și politice cu Europa. Tot în 2014, moldovenii au beneficiat de eliminarea vizelor pentru călătoriile în Uniunea Europeană, ceea ce a întărit legăturile la nivel social.
Influența rusă în regiune
În ciuda progreselor către integrarea europeană, Rusia continuă să aibă o influență semnificativă asupra Moldovei, în special în regiunea separatistă Transnistria și în autonomia Găgăuziei, ambele fiind zone cu legături puternice cu Moscova. Potrivit unor rapoarte, Rusia a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a influența procesul electoral din Moldova, în special în regiunile proruse.
Consecințele rezultatului
O victorie a forțelor pro-europene în alegerile prezidențiale și la referendum ar putea consolida drumul Moldovei către Uniunea Europeană și ar întări poziția țării în fața influenței rusești. Pe de altă parte, un rezultat nefavorabil ar putea amâna sau chiar deturna parcursul european al Moldovei.
Asistența financiară din partea UE
Pe măsură ce Moldova se pregătește pentru aceste alegeri cruciale, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență financiară de 1,8 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. Aceste fonduri vor fi destinate modernizării infrastructurii de transport și energie, renovării școlilor și construirii a două noi spitale. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că acesta este „cel mai important program de asistență economică pentru Moldova de la obținerea independenței sale.”
Concluzii
Rezultatul alegerilor prezidențiale și al referendumului din Moldova va influența decisiv direcția geopolitică a țării. O victorie a Maiei Sandu și a taberei pro-europene ar însemna accelerarea integrării europene, în timp ce un rezultat contrar ar putea întări influența rusă. Moldova se află la o răscruce istorică, iar votul din 20 octombrie va avea un impact major asupra viitorului său.
Discuții despre această postare