Parlamentul grec a adoptat o nouă lege, mai dură, privind azilul, în încercarea de a accelera distribuirea refugiaţilor şi expulzarea migranţilor, în pofida faptului că Atena trebuie să facă faţă criticilor organizaţiilor internaţionale pentru drepturile omului, transmite vineri dpa potrivit Agerpres.
Legislativul elen a votat noua lege după o dezbatere-maraton începută joi dimineaţă şi încheiată vineri la primele ore.
După preluarea mandatului în luna iulie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis promisese o revizuire amplă a procedurii de azil, explicând că Grecia pur şi simplu nu poate gestiona zecile de mii de migranţi blocaţi pe insule din cauza unui sistem ineficient.
Adresându-se parlamentarilor înaintea votului, Mitsotakis a afirmat că doreşte un sistem ”transparent şi funcţional” care să protejeze refugiaţii, dar fără a ”deschide porţile” oricui. ”Cei care ştiu că nu sunt eligibili pentru azil, dar încearcă să intre în ţara noastră nu vor mai fi toleraţi”, a spus şeful executivului grec.
El a precizat că noua lege este menită să accelereze procesarea cererilor de azil şi în special repatrierea solicitanţilor ale căror cereri sunt respinse, obiective conforme cu acordul semnat de Uniunea Europeană şi Turcia în 2016.
Situaţia migranţilor din taberele de primire de pe insulele greceşti l-a ”şocat” pe comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, care a făcut o vizită de cinci zile în regiune.
Joi, Mijatovic a solicitat adoptarea unor măsuri urgente pentru a face faţă condiţiilor în care trăiesc mii de persoane. ”Este o lipsă flagrantă de asistenţă medicală adecvată în aceste tabere, în mare parte suprapopulate, pe care le-am vizitat, unde oamenii aşteaptă cu orele pentru a avea hrană şi a merge la toalete, acolo unde există aşa ceva”, a subliniat reprezentanta Consiliului Europei.
Deşi a salutat planul guvernului de la Atena de a transfera 20.000 de migranţi de pe insule către partea continentală a Greciei, Dunja Mijatovic a cerut o schimbare a politicii actuale prin care migranţii sunt ţinuţi pe insule, avertizând că suprapopularea taberelor de primire va continua.
Taberele de primire din Lesbos şi Samos sunt cele mai aglomerate şi condiţiile de trai au fost denunţate în mai multe rânduri de organizaţiile pentru apărarea drepturilor migranţilor şi refugiaţilor.
Aproximativ 34.000 de persoane trăiesc în taberele din cinci insule greceşti, cu mult peste capacitatea proiectată, de 6.300 de persoane. În luna aprilie pe insulele greceşti din Egee se aflau circa 14.000 de migranţi.
Discuții despre această postare