„Grexit“, „Brexit“, „Frexit“, cuvintele care produc răni în Europa. Cineva la Moscova nu poate decât să fie mulţumit

Chiar dacă premierul grec Alexis Tsipras cedează presiu­ni­lor creditorilor şi acceptă con­diţiile lor de bailout, acor­dul va fi atacat acasă de facţiu­nile de stânga radicale din alianţa sa de gu­ver­nare, care vor trans­for­ma scena politcă şi so­cială grecească într-un vul­can. Radicalii din Syriza (ca de altfel şi po­li­ticienii mai mode­raţi) nu şi-au ascuns niciodată simpatia pentru pu­terea de la Kremlin. Dacă Tsipras n-a ac­ceptat nici­oda­tă opţiunea „Grexi­tu­lui“, radicalii n-au nicio problemă cu ea.

 În ceea ce priveşte „Brexitul“, Norbert Rot­tgen, un aliat politic im­portant al cance­la­ru­lui german Angela Mer­kel, a avertizat că preşe­dintele rus Vladi­mir Putin ar putea în­cerca să învrăjbească Marea Britanie şi UE fo­lo­sindu-se de efortu­ri­le premierului brita­nic David Cameron de a renegocia statutul ţării sale în Uniune. Cameron a propus aceas­tă renegociere pentru a-i potoli pe „radicalii“ din propriul partid. Rottgen, pre­­şe­dinte al Comitetului din Parlamentul ger­man pentru Afaceri Externe şi fost mi­nistru în cabinetul Merkel, a spus, într-un interviu pentru Sky News, că Putin va fi „fericit“ dacă Anglia votează să iasă din UE şi ar putea merge până într-acolo încât să fi­nan­ţeze eforturile antiUE pe teritoriul britanic.

 Pentru bancherii eu­ro­­­peni, posibilitatea ca Ma­rea Britanie să iasă din UE este ceva mult mai îngrijorător decât ie­şi­­rea Greciei din zona euro.

Cifrele reci

Grecia este o economie mică, periferică, din zona euro. Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, este însă una dintre cele mai mari economii europene şi un im­por­tant centru financiar al lumii. Opinia ge­ne­rală este că Brexitul va destabiliza pe termen scurt atât economia, cât şi sistemul fi­nan­ciar din Marea Britanie. Grexitul ar aduce pentru greci cel puţin la fel de mult chin precum cei cinci ani de criză şi de austeritate.

Pentru România, Marea Britanie este a şasea piaţă de desfacere pentru exporturi, cu o pondere de 4% în total în 2014 (2,1 miliarde euro). Grecia se plasează abia pe poziţia 18 în clasamentul pieţelor de export (738 milioane euro).

În Marea Britanie locuiesc aproximativ 100.000 de români, în timp ce în Grecia sunt înregistraţi oficial 30.000 de români.

Grecia este însă o sursă mult mai mare de investiţii directe străine, soldul la finalul anului 2013 fiind de 1,93 miliarde de euro (loc opt în funcţie de datele BNR). Soldul investiţiilor britanice este de 1,47 miliarde de euro (loc 11).

În sectorul bancar, Grecia este şi mai importantă, deţinând o cotă de piaţă de 12%. În schimb, băncile britanice nu au nicio prezenţă în România.

„Spuneţi-mi doamna Frexit“

În ceea ce priveşte „Frexitul“, termenul a fost introdus în limbajul de criză, chiar foarte recent, de Marine Le Pen, preşe­din­tele Frontului Naţional, un partid politic xenofob şi antiUE din Franţa.

„Astăzi vorbim despre Grexit, mâine va urma Brexitul, iar poimâine va fi Frexitul“, a spus Le Pen într-un interviu acordat Bloomberg.

Le Pen, în vârstă de 46 de ani, conduce în sondajele de popularitate pentru alegerile preşe­dinţiale, situându-se înaintea preşe­din­telui François Hollande, fostului şef al sta­tului Nicolas Sarkozy şi a premierului Manuel Valls. Dintre toţi, ea este singura care cere ca Franţa să iasă din zona euro mizând pe exasperarea produsă de criza grecească şi pe referendumul propus de Cameron pentru ieşirea Marii Britanii din UE. Legăturile, inclusiv financiare, ale  Fron­tului Naţional şi ale lui Le Pen cu Kremlinul sunt mai mult decât notorii.

„Eu voi fi doamna Frexit dacă UE nu ne va da înapoi suveranitatea monetară, legis­la­tivă, teritorială şi bugetară“, a spus Le Pen. ZF

---