Economia Greciei resimte din plin criza financiară prin care trece Turcia, exact în momentul în care Atena este pe punctul de a ieși din al treilea acord de ajutor financiar extern și după opt ani de criza profundă.
Bursa de la Atena a înregistrat, luni o scădere de 3%, iar costurile de finanțare a țării au crescut, ca urmare a contagiunii care vine din țara vecină, scrie Greek Reporter.
În condițiile în care Grecia va ieși, pe 21 august, din al treilea program de asistență financiară externă, după criza profundă care a dus țara foarte aproape de excluderea din zona euro, tensiunile financiare de la Ankara pot fi mai periculoase decât se estimează.
Deși agenția de rating Fitch a upgradat ratingul Greciei la “BB-”, investitorii internaționali sunt în expectativă și preferă să rămână rezervați în următoarele săptămâni, pentru a vedea dacă Grecia este suficient de stabilă din punct de vedere financiar. De asemenea, investitorii stau cu ochii și pe evoluția lirei turcești și pe felul în care aceasta influențează Grecia.
Deși de la începutul crizei dintre SUA și Turcia, care a culminat cu prabușirea lirei turceși la un minim istoric, efectele în Grecia nu au fost vizibile, luni bursa de la Atena a scăzut cu 3% și a închis la cel mai scăzut nivel din noiembrue 2017. Băncile au fost principalele afectate, cu pierderi cumulate de 6%.
Investitorii se tem că turbulențele din sistemul bancar din Turcia va fi contagios si se va întinde în special pe piețele emergente, cum este și Grecia.
La începutul săptămânii, acțiunile Piraeus Bank au scăzut cu 8,24%, Alpha Bank a închis cu o pierdere de 7,47%, National Bank of Greece a pierdut 6,43% din valoare, iar Eurobank, 4,7%. De asemenea, costurile de împrumut ale Greciei au crescut cu 4,29% începând de vineri, la cea mai ridicată valoare din iunie.
Dar ceea ce poate afecta cel mai grav economia Greciei este faptul că Turcia găzduiește 3,5 milioane de refugiați sirieni, care, în cazul în care economia turcească întră în criză, vor trebui să plece în alte țări ale Europei, cea mai apropiată fiind Grecia. Un nou val de refugiați ar provoca o nouă criză umanitară și economică la Atena și în estul Europei.
Relaţiile între Ankara şi Washington s-au tensionat puternic în ultimele săptămâni, după ce SUA au impus sancţiuni şi au ridicat tarifele la importurile de aluminiu şi oţel din Turcia, în urma unei dispute legate de încarcerarea de către Ankara a unui pastor evanghelic american. În replică, Erdogan a denunţat un ”complot politic” împotriva ţării sale şi ameninţă că va riposta prin căutarea de noi pieţe şi aliaţi.
Lira s-a depreciat în acest an cu aproape 40% faţă de dolar, din cauza temerilor provocate de controlul tot mai mare al preşedintelui Erdogan asupra economiei şi a apelurilor sale repetate pentru reducerea dobânzilor, în pofida inflaţiei ridicate.
Grecia va ieşi în mod oficial de sub tutela creditorilor săi – zona euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) – la data de 21 august, reîncepând să se finanţeze singură pe pieţele financiare, după mai mulţi ani de recesiune profundă şi trei programe de asistenţă.
În opt ani, Grecia a primit mai mult de 273 miliarde de euro ca asistenţă din partea creditorilor săi, prin intermediul a trei programe de asistenţă. În contrapartidă, Atena a fost nevoită de adopte câteva sute de măsuri de reformă, adesea dureroase, mai ales pentru asanarea finanţelor sale publice.
Discuții despre această postare