Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat vineri că instituția pe care o conduce o spijină în continuare pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.
Anunțul acestuia survine după ce fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost pusă joi sub control judiciar, interzicându-i-se să părăsească țara și să vorbească cu presa despre dosarul în care aceasta este cercetată.
”Sunt îngrijorat de veștile potrivit cărora Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar. Parlamentul European își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Voi ridica această problemă la reuniunea Conferinței Președinților de miercurea viitoare”, a scris Tajani pe Twitter.
Reacția președintelui Parlamentului European nu este singulară.
Ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton, a declarat că este tulburat de informațiile privind plasarea fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, sub control judiciar și de alte interdicții impuse acesteia.
”Sunt tulburat de relatările din această seară conform cărora Laura Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către autorităţile române, interzicându-i-se să părăsească ţara şi să discute cu mass-media”, a scris pe Twitter ambasadorul Canadei, Kevin Hamilton.
De asemenea, ambasada Republicii Slovenia a scris pe contul său de twitter că, citez, “urmărește îndeaproape evoluția procedurilor împotriva doamnei Laura Codruța Köveși, fostul procuror-șef DNA, care a luptat cu determinare împotriva corupției și ale cărei merite au fost recunoscute de mai multe ori la nivel european”.
Și ambasada Olandei a avut o reacție în acest sens. Ambasadoarea Stella Ronner a redistribuit mesajul omologului său canadian referitor la plasarea Laurei Codruța Kovesi sub control judiciar, semn că îi împărtășește opinia.
Joi, Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în țară a fostului director FNI, Nicolae Popa.
Potrivit unor surse judiciare, Kovesi are mai multe interdicţii, ea neavând voie să părăsească ţara şi să vorbească cu presa despre dosarul în care este cercetată. De asemenea, nu poate activa ca procuror la Parchetul General.
Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.
În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).
Consiliul Uniunii Europene a optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.
Reamintim că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma procesului de negociere între cele două instituții cu rol de co-decizie, primele două runde încheindu-se fără niciun rezultat.
Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.
Sursa: caleaeuropeana.ro
Discuții despre această postare