Oficialii de la Casa Alba insista ca liderii europeni sa salveze cu orice pret Grecia, pentru a evita o iesire dezordonata a tarii din zona euro.
Analizele efectuate pana acum arata ca, pe langa riscurile geopolitice si financiare, Europa poate vedea izbucnind revolte populare in Atena.
Secretarul Trezoreriei americane, Jack Lew, a avertizat ca riscul de a declansa o criza necontrolata in Grecia se poate rasfrange asupra Europei, a economiei din zona euro si, in ultima instanta, asupra economiei globale, relateaza ziarul The Telegraph.
Exasperati de zgarcenia Europei
Liderii de la Washington experimenteaza exasperarea in fata impasului inregistrat in criza din zona euro, care ar putea destabiliza intreaga periferie mediteraneana a Europei.
Lew se arata ceva mai pesimist in ceea ce priveste obtinerea unui compromis care sa potoleasca agitatia starnita de Grecia.
Din punctul sau de vedere, ambele tabere au pus un pariu ce are ca miza stabilitatea economiei globale prin perspectiva Grexit.
„Inainte ca procesul de negociere sa fie intrerupt pentru a ajunge la referendum, grecii aveau nevoie de cateva miliarde pentru a acoperi diferenta in programul anual de returnare a creditelor.
Pentru orice initiat in problemele de politica fiscala este clar nu pui in risc sute de miliarde de dolari doar pentru a economisi cateva miliarde”, a declarat Jack Lew pentru Brookings Institute.
Lew arata ca este o problema pe care europenii vor trebui sa o solutioneze, dar ca Washingtonul intervine pentru a arata fiecarei tabere care sunt optiunile.
Atena a solicitat deja un nou program de asistenta financiara pe trei ani, dar majoritatea liderilor europeni tind sa respinga propunerea.
Guvernul elen s-a angajat sa initieze o serie de reforme in schimbul sumelor pe care ar dori sa le acceseze prin Mecanismul European de Stabilitate.
O capitala a haosului
„Economia Greciei este in pragul dezastrului. Trebuie sa ajungem la o intelegere in cadrul summit-ului de sambata, 11 iulie, pentru ca altfel se va dovedi prea tarziu, iar consecintele tind sa fie grave”, a declarat guvernatorul Bancii centrale a Frantei, Christian Noyer.
In opinia sa, o criza prelungita in Grecia ridica riscul unor revolte populare in Atena.
Premierul Alexis Tsipras este presat de creditorii europeni si de opozitia elena sa reformeze sistemul de pensii si sa aduca nivelul TVA din insulele turistice ale Greciei la acelasi nivel cu cel inregistrat in Grecia continentala.
„Il avertizez pe premier ca am ajuns la limita cu increderea pe care i-o acordam”, a declarat Evangelos Meimarakis, liderul partidului de opozitie Noua Democratie.
In cererea de acordarea unui nou ajutor financiar, Alexis Tsipras s-a angajat sa initieze inca de saptamana viitoare o serie de reforme menita sa satisfaca pretentiile creditorilor, fara a specifica daca acestea vor viza turismul si sistemul de pensii din Grecia.
Grecia are nevoie de o linie de credit de 3,3 miliarde de euro pentru a acoperi platile pe care trebuie sa le efectueze catre Banca Centrala Europeana pana pe 20 iulie.
O analiza a FMI arata ca tara are nevoie de cel putin 70 de miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru a-si respecta angajamentele de plata catre creditori.
Cererea facuta de Grecia urmeaza sa fie analizata in cursul zilei de joi de catre ministrii de finante din zona euro, un deznodamant in criza elena urmand sa fie dat abia dupa summit-ul de sambata.
Pregatiti de Grexit
Liderii politici si euro-parlamentarii sunt pregatiti ca in cazul neatingerii unui acord intre Atena si Bruxelles sa declansaze mecanismele de expulzare a Greciei in afara zonei euro.
Masura va fi dublata de acordarea unor ajutoare de urgenta in alimente si medicamente pentru populatie.
Investitorii din industria turistica din Grecia au avertizat ca somajul va atinge cote neintalnite in cazul unei iesiri a Greciei in eurozona.
In magazinele din orasele Greciei, populatia cumpara in disperare calculatoare de ultima generatie, frigidere si televizoare pentru a avea un stoc de bunuri de valoare pe care sa le foloseasca pe post de moneda de schimb in caz de criza.
BCE a decis sa mentina linia de acordare de lichiditati pentru sistemul bancar elen in limita a 89 de miliarde de euro. In acest timp, guvernul de la Atena a impus masura controlului capitalului in Grecia, limitand extragerile zilnice la 60 de euro.
Bancile din Grecia vor ramane inchise cel putin pana la inceputul saptamanii viitoare.
Ajutor din Franta
Atena pare sa fi gasit totusi un aliat de nadejde in cadrul nucleului dur de negociatori ai Europei. Premierul francez, socialistul Manuel Valls, crede ca oficialii eleni dau semne ca vor cu adevarat sa reformeze sistemul economic din Grecia.
Parisul s-a transformat astfel, peste noapte, intr-o portavoce care cere atingerea unui compromis in criza din zona euro.
„Pastrarea Greciei in zona euro este o chestiune geopolitica de maxima importanta. O iesire a Greciei va duce la o scadere a veniturilor si o explozie a pretului marfurilor de import cu consecinte sociale si politice care nici nu pot fi estimate.
Asta dorim pentru populatia Greciei? Este aceasta imaginea Europei pe care sa o propagam in lume?”, a punctat Valls, in timpul unui discurs in parlament.
Oficialii de la Casa Alba insista ca liderii europeni sa salveze cu orice pret Grecia, pentru a evita o iesire dezordonata a tarii din zona euro.
Analizele efectuate pana acum arata ca, pe langa riscurile geopolitice si financiare, Europa poate vedea izbucnind revolte populare in Atena.
Secretarul Trezoreriei americane, Jack Lew, a avertizat ca riscul de a declansa o criza necontrolata in Grecia se poate rasfrange asupra Europei, a economiei din zona euro si, in ultima instanta, asupra economiei globale, relateaza ziarul The Telegraph.
Exasperati de zgarcenia Europei
Liderii de la Washington experimenteaza exasperarea in fata impasului inregistrat in criza din zona euro, care ar putea destabiliza intreaga periferie mediteraneana a Europei.
Lew se arata ceva mai pesimist in ceea ce priveste obtinerea unui compromis care sa potoleasca agitatia starnita de Grecia.
Din punctul sau de vedere, ambele tabere au pus un pariu ce are ca miza stabilitatea economiei globale prin perspectiva Grexit.
„Inainte ca procesul de negociere sa fie intrerupt pentru a ajunge la referendum, grecii aveau nevoie de cateva miliarde pentru a acoperi diferenta in programul anual de returnare a creditelor.
Pentru orice initiat in problemele de politica fiscala este clar nu pui in risc sute de miliarde de dolari doar pentru a economisi cateva miliarde”, a declarat Jack Lew pentru Brookings Institute.
Lew arata ca este o problema pe care europenii vor trebui sa o solutioneze, dar ca Washingtonul intervine pentru a arata fiecarei tabere care sunt optiunile.
Atena a solicitat deja un nou program de asistenta financiara pe trei ani, dar majoritatea liderilor europeni tind sa respinga propunerea.
Guvernul elen s-a angajat sa initieze o serie de reforme in schimbul sumelor pe care ar dori sa le acceseze prin Mecanismul European de Stabilitate.
O capitala a haosului
„Economia Greciei este in pragul dezastrului. Trebuie sa ajungem la o intelegere in cadrul summit-ului de sambata, 11 iulie, pentru ca altfel se va dovedi prea tarziu, iar consecintele tind sa fie grave”, a declarat guvernatorul Bancii centrale a Frantei, Christian Noyer.
In opinia sa, o criza prelungita in Grecia ridica riscul unor revolte populare in Atena.
Premierul Alexis Tsipras este presat de creditorii europeni si de opozitia elena sa reformeze sistemul de pensii si sa aduca nivelul TVA din insulele turistice ale Greciei la acelasi nivel cu cel inregistrat in Grecia continentala.
„Il avertizez pe premier ca am ajuns la limita cu increderea pe care i-o acordam”, a declarat Evangelos Meimarakis, liderul partidului de opozitie Noua Democratie.
In cererea de acordarea unui nou ajutor financiar, Alexis Tsipras s-a angajat sa initieze inca de saptamana viitoare o serie de reforme menita sa satisfaca pretentiile creditorilor, fara a specifica daca acestea vor viza turismul si sistemul de pensii din Grecia.
Grecia are nevoie de o linie de credit de 3,3 miliarde de euro pentru a acoperi platile pe care trebuie sa le efectueze catre Banca Centrala Europeana pana pe 20 iulie.
O analiza a FMI arata ca tara are nevoie de cel putin 70 de miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru a-si respecta angajamentele de plata catre creditori.
Cererea facuta de Grecia urmeaza sa fie analizata in cursul zilei de joi de catre ministrii de finante din zona euro, un deznodamant in criza elena urmand sa fie dat abia dupa summit-ul de sambata.
Pregatiti de Grexit
Liderii politici si euro-parlamentarii sunt pregatiti ca in cazul neatingerii unui acord intre Atena si Bruxelles sa declansaze mecanismele de expulzare a Greciei in afara zonei euro.
Masura va fi dublata de acordarea unor ajutoare de urgenta in alimente si medicamente pentru populatie.
Investitorii din industria turistica din Grecia au avertizat ca somajul va atinge cote neintalnite in cazul unei iesiri a Greciei in eurozona.
In magazinele din orasele Greciei, populatia cumpara in disperare calculatoare de ultima generatie, frigidere si televizoare pentru a avea un stoc de bunuri de valoare pe care sa le foloseasca pe post de moneda de schimb in caz de criza.
BCE a decis sa mentina linia de acordare de lichiditati pentru sistemul bancar elen in limita a 89 de miliarde de euro. In acest timp, guvernul de la Atena a impus masura controlului capitalului in Grecia, limitand extragerile zilnice la 60 de euro.
Bancile din Grecia vor ramane inchise cel putin pana la inceputul saptamanii viitoare.
Ajutor din Franta
Atena pare sa fi gasit totusi un aliat de nadejde in cadrul nucleului dur de negociatori ai Europei. Premierul francez, socialistul Manuel Valls, crede ca oficialii eleni dau semne ca vor cu adevarat sa reformeze sistemul economic din Grecia.
Parisul s-a transformat astfel, peste noapte, intr-o portavoce care cere atingerea unui compromis in criza din zona euro.
„Pastrarea Greciei in zona euro este o chestiune geopolitica de maxima importanta. O iesire a Greciei va duce la o scadere a veniturilor si o explozie a pretului marfurilor de import cu consecinte sociale si politice care nici nu pot fi estimate.
Asta dorim pentru populatia Greciei? Este aceasta imaginea Europei pe care sa o propagam in lume?”, a punctat Valls, in timpul unui discurs in parlament.
