Aproape două mii de credincioși au participat luni, la Toplița, la hramul mănăstirii Sf. Ilie, ctitorită de primul patriarh al României, Elie Miron Cristea.
În ciuda vremii călduroase, oamenii au venit de dimineață sau chiar de duminică seara pentru a participa la liturghia oficiată de episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, alături de un sobor de preoți și pentru a se ruga pentru sănătatea lor și a familiilor lor, pentru recolte bogate și pentru pacea românilor din afara granițelor.
Episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, a spus că mănăstirea de la Toplița este ‘mama duhovnicească’ a tuturor mănăstirilor din cele două județe, iar credincioșii prezenți la hram s-au rugat pentru românii din Moldova și Ucraina, dar și pentru pace în lume.
‘Sfântul Proroc Ilie Tesviteanu este ocrotitorul tuturor celor care călătoresc prin văzduh, iar pentru obștea sfintei mănăstiri este un precursor al monahismului nostru românesc. Mănăstirea din Toplița este mama duhovnicească a tuturor mănăstirilor din Episcopia Covasnei și Harghitei, iar cler și popor am înălțat rugăciuni către milostivul Dumnezeu, pentru Moldova și Ucraina, care astăzi se află în grea suferință și-l rugăm pe Dumnezeu să pună pace în lume și binecuvântare în familiile noastre, în societatea noastră românească și în tot spațiul nostru românesc’, a spus episcopul Andrei.
La rândul său, reprezentantul Forumului Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, Ioan Lăcătușu, și-a exprimat bucuria că a putut fi prezent în această oază de spiritualitate ortodoxă și de românism, pentru a se ruga ‘pentru cei care au făcut posibilă existența românilor ortodocși și a acestui așezământ monahal’ și pentru dăinuirea lor peste veacuri.
‘Este o încântare să vedem atâtea sute de participanți, din tot Bazinul Mureșului și de peste munții Moldovei, oameni care cu evlavie vin aici în fiecare an și îți dă un sentiment tonifiant de solidaritate românească și creștinească, de întărire spirituală de care avem atâta nevoie’, a spus Ioan Lăcătușu.
Lăcașul de cult din Toplița, ridicat de primul patriarh al BOR, a fost sfințit la 21 octombrie 1928 și a devenit, în timp, unul dintre cele mai puternice centre monahale ortodoxe din Transilvania, fiind considerat unul dintre simbolurile unirii spirituale a românilor.
