Condamnat la închisoare pe viaţă Konstantinos Passaris, autorul dublului asasinat din 2001 de la o casă de amanet din Bucureşti, supranumit şi „fiara din Balcani”, s-a arătat nemulţumit de cei 13.500 de euro oferiţi de statul român despăgubire pentru condiţiile de detenţie. Grecul a dat statul român în judecată la CEDO.
Konstantinos Passaris, grecul condamnat pentru o dublă crimă în România, este nemulţumit de despăgubirile oferite de stat. El a câştigat la CEDO dreptul de a primi despăgubiri, deoarece ar fi stat în condiţii inumane în închisoare. Spune însă că suma oferită, de aproape 14.000 de euro, este prea mică.
Practic, ca parte a perioadei necontencioase, statul român are posibilitatea să ajungă la o înţelegere cu reclamanţii, oferindu-i astfel lui Passaris suma de 13.500 de euro. Acesta însă s-a arătat nemulţumit de oferta ministerului Justiţiei, considerând suma oferită mult prea mică.
„Nu este vorba de un refuz: ne aflăm în perioada necontencioasă unde putem ajunge la o înţelegere amiabilă cu statul român în privinţa daunelor morale cuvenite. Clientul meu are termen până pe 14 mai să ofere un răspuns, însă consider că suma oferită este mult prea mică, ţinând cont de sumele oferite în alte speţe similare, ce au ajuns şi până la 30-40.000 de euro şi ţinând cont de faptul că Passaris fiind cetăţean grec ar trebui să primească o sumă care să reflecte nivelul de trai mai ridicat din această ţară. Este o practică a curţii de la Strasbourg să stabilească despăgubirile în funcţie de nivelul de trai din ţara reclamantului”, a declarat avocatul Sorin Moldovan.
Acesta a precizat că, în lipsa unei înţelegeri amiabile, CEDO va stabili cuantumul despăgubirilor şi că Passaris a reclamat abuzurile grave la care a fost supus în special în prima parte a detenţiei. „A fost supus unor tratamente inumane, a fost legat de pat timp de doi ani, a avut lumină zi şi noapte în celulă, nu a avut intimitate. În mod clar i s-au încălcat drepturile”, a completat avocatul.
Sorin Dumitraşcu, liderul sindicatelor din penitenciare a negat aceste acuzaţii şi a caracterizat drept imorală suma oferită lui Passaris de statul român. „Este culmea tupeului. Discutăm despre un condamnat pe viaţă pentru două crime şi suspectat de alte câteva comise în Grecia, un deţinut extrem de agresiv. Nu au fost condiţii improrii, ci de siguranţă”, a declarat acesta.
Calea pocăinţei şi a căinţei Anul trecut presa scria că Passaris regretă fapta comisă şi că ar vrea să se călugărească la o mănăstire de la muntele Athos. „Când l-am văzut pentru prima dată, acest copil era chinuit de remuşcări şi s-a spovedit timp de o jumătăte de oră. Cred că acum se află pe drumul pocăinţei şi îi iubeşte foarte multe pe părinţii atoniţi. Toate cărţile pe care le citeşte au în centru pocăinţa. El este fiul meu duhovnicesc. Regretă trecutul său păcătos”, declara pentru o publicaţie ortodoxă părintele Gervasios Raptopoulos, cunoscut drept „sfântul prizonierilor”, părinte ce a ajutat la liberarea a peste 15.000 de deţinuţi.
Specialiştii nu sunt neapărat de acord cu preotul. „Fără a vorbi de negarea unui drept precum cel cu privire la natura condiţiilor de detenţie, refuzul sumei de 13.500 de euro, pe motiv că este insuficientă, denotă o disonanţă cognitivă cu privire la gravitatea faptelor comise. O persoană care se căieşte cu adevărat şi care conştientizează gravitatea a ceea ce a făcut, şi aici vorbim de o crimă dublă, credeţi că mai stă să-şi negocieze despăgubirile? Cel care îşi recunoaşte vina nu mai revendică nimic, căci se gândeşte în primul rând la cei pe care i-a ucis.
Passaris rămâne să ceară bani şi de la victime. Apropierea faţă de religie nu este întotdeauna un act autentic, adeseori este doar o mască care ascunde un sentiment de nedreptate pe care persoanele cu antecedente anti-sociale îl prezintă”, este de părere psihologul Ilie Marinescu.
De altfel, potrivit evaluării psihologice la care a fost supus Passaris de către specialiştii criminalişti „orice formă de reeducare reprezintă un efort inutil în cazul lui”, acesta prezentând majoritatea dimensiunilor ce formează nucleul unei personalităţii criminale: agresivitate, impulsivitate, indiferenţă afectivă, toleranţă redusă la frustrare. Mai mult, din dialogul purtat cu aceşti experţi, ar rezulta chiar faptul că jurămintele făcute de acesta, chiar şi în faţa lui Dumnezeu, nu au nicio valoare şi că, dacă este constrâns de împrejurări, e capabil să le încalce.
„Eram hăituit de poliţie şi, la un moment dat, m-am ascuns în subsolul unei biserici şi m-am rugat la Dumnezeu să mă scape, promiţând că nu voi mai ucide niciodată. În ziua aceea am scăpat de urmărirea poliţiei, dar după câteva luni am ucis din nou”, a mărturisit Konstantinos Passaris. Peste 2 ani, după executarea a 20 de ani din condamnarea la închisoare pe viaţă, Passaris poate beneficia de liberarea condiţionată.
Sursa:adevarul.ro
