Grecia a intrat în epidemie cu o economie slăbită, un sistem sanitar suferind și o populație relativ îmbătrânită, dar rezultatele au fost excepționale: una dintre cele mai mici rate de mortalitate din lume. Motivele? Măsurile stricte luate din timp de experți și comunicate bine, dar și disciplina neașteptată și stoicismul grecilor căliți de criza financiară, explică pentru Libertatea Stella Ladi, fostă consilieră pe politici publice a guvernului de la Atena.
Într-o perioadă de criză care a expus managementul slab al multor guverne europene, din Franța până în Italia, unde măsurile de combatere a coronavirusului au fost luate cu întârziere, Grecia, cu rezultatele ei bune, pare să fie o excepție.
Guvernul conservator de la Atena, condus de Kyriakos Mitsotakis, a introdus măsuri stricte foarte repede, iar populația le-a respectat. Rezultatul? Ultimele statistici arată 2.463 de cazuri de infecție și 127 de decese la o populație de puțin peste 10 milioane de oameni.
”Comparativ cu vecinii săi din Mediterana, cu SUA sau cu România, Grecia s-a descurcat remarcabil. Grecia are 12 decese la un milion de locuitori, în vreme ce Italia și Spania au peste 400 de decese, Turcia – 30, iar SUA – 152. România, prin comparație, are 28 de decese la un milion de locuitori.”
“Dacă ar trebui să aleg între SUA și Grecia, aș alege-o pe cea din urmă”, a spus zilele trecute istoricul Yuval Noah Harari, cu referire la modelul oferit de Atena în lupta cu virusul.
Numărul deceselor a fost ținut foarte jos în Grecia, comparativ cu alte state europene. Sursa: Worldometers
Măsuri luate din timp
“Criza financiară care a afectat economia și inclusiv spitalele timp de mulți ani a determinat guvernul să acționeze rapid și să nu aștepte, deoarece s-au temut că sistemul sanitar nu va face față unui număr mare de pacienți, în special celor care au nevoie de terapie intensivă”, explică pentru Libertatea Stella Ladi, fostă consilieră pe politici publice a guvernului de la Atena, în prezent profesoară de public management la Universitățile Panteion din Atena și Queen Mary din Londra.
Primul caz, importat din Italia, a apărut în Grecia pe 26 februarie. Autoritățile au anulat, prin urmare, la finalul lui februarie carnavalul pe care îl aștepta toată lumea. Apoi, au început să ia măsuri și mai serioase când în țară erau confirmate doar câteva zeci de cazuri.
”Pe 10 martie, Grecia închisese deja școlile, iar pe 13 martie a închis mallurile, restaurantele, cafenelele și frizeriile. Raportat la calendarul cazurilor și deceselor, Atena a luat aceste măsuri cu săptămâni mai rapid decât au făcut-o guvernele de la Roma și Madrid, spre exemplu.”
Guvernul a mers până acolo încât a suspendat slujbele în biserici, în ciuda dorinței puternicei Biserici Ortodoxe din Grecia.
Autoritățile au făcut eforturi să sporească numărul de paturi de la terapie intensivă, inițial în jur de 500, și să asigure spitalelor echipamente medicale de protecție. Protestele medicilor din mai multe spitale din țară au arătat că sistemul sanitar este mult subfinanțat și slab pregătit pentru a face față unei epidemii.
Din fericire, măsurile luate din timp au asigurat că paturile de terapie intensivă, deși puține, sunt suficiente pentru numărul real de pacienți.
Citeşte întreaga ştire: Cum a reușit Grecia, încă zguduită de criza financiară, să câștige în lupta cu COVID-19. O expertă de la Atena a explicat pentru Libertatea ce măsuri au dat rezultate
