Grecia este, în momentul de faţă, în faliment tehnic, în sensul că nu a plătit o tranşă de 1,6 miliarde de euro dintr-un împrumut acordat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). România s-a aflat şi ea într-o situaţie similară, respectiv în incapacitate de plată. Dacă executivul elen cere acum o nouă iertare de datorii şi un alt împrumut pentru a ieşi din impas, în 1981, autorităţile române negociau la Paris cu creditorii o reeşalonare a termenelor de plată. Efortul plăţii restanţelor a fost resimţit atunci de populaţie. Ceauşescu a majorat impozitele, a scumpit mărfurile şi a forţat exporturile, lasând magazinele goale, explică un fost oficial român.
Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat aderarea României la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 1972, fost guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) şi fost ambasador al României în China, a vorbit într-un interviu gândul despre intrarea în incapacitate de plată în 1981, unul dintre cele trei momente în care România a fost în ”faliment tehnic”, respectiv nu a avut posibilitatea să onoreze datoriile pe care le avea.
Falimentul, spune Dumitrescu, a survenit ca urmare a ajungerii la scadenţă a mai multor credite, printre care şi un credit pe termen scurt, de două miliarde de dolari. Deşi nu a avea o datorie externă mare, România nu a reuşit să facă faţă scadenţelor suprapuse, iar Nicolae Ceauşeşcu a refuzat să aprobe ”rostogolirea” unor datorii, respectiv înlocuirea unor împrumuturi ajunse la scadenţă cu alte împrumuturi.
”În 1981-1982, România a intrat în incapacitate de plăţi, deşi avea o datorie mult mai mică decât cea a Poloniei sau a Ungariei. Era vorba de circa 10-12 miliarde de dolari. România era o ţară cu potenţial, dar problema a fost structura datoriei. În structura creditelor, 20% erau credite pe termen scurt, care trebuiau plătite într-un an. Şi atunci, pentru că veneau la scadenţă şi împrumuturile pe termen mediu şi lung şi cele pe termen scurt, nu am mai putut să plătim un credit pe termen scurt de 2 miliarde de dolari”, a explicat Dumitrescu, la vremea respectivă ambasador al României în China.
Cum au fost afectaţi românii de falimentul tehnic
Soluţia finanţiştilor români, de a rostogoli creditului, nu a fost aprobată de Ceauşescu.
”S-a cerut o aprobare de la Ceauşeşcu pentru a încheia un nou credit pe termen scurt, dar nu s-a obţinut aşa că nu s-au mai plătit nişte furnizori. Partenerii României au sistat relaţiile comerciale şi s-a creat un cerc vicios”, îşi aminteşte fostul ministru de Finanţe.
Pentru a ieşi din această situaţie, autorităţile de la Bucureşti s-au întâlnit la Paris cu toţi creditorii care aveau de recuperat bani.
”Acolo s-au încheiat două acorduri pentru reeşalonarea datoriilor. Au fost negociate alte termene şi s-a forţat şi exportul, de aceea în România în acea perioadă nu prea mai găseai nimic în magazine”, a povestit Dumitrescu.
Între timp, situaţia din ţară a început să se deterioreze deoarece au fost luate şi o serie de măsuri care au afectat populaţia, cum ar fi creşterea unor impozite şi a unor preţuri.
Lucrurile s-au înrăutăţit şi mai mult când Ceauşescu a decis să lichideze întreaga datorie a României.
”Când a văzut Ceauşescu dobânzile de 800 de milioane, un miliard de dolari pe care le plăteam în fiecare an, a spus că trebuie să scăpăm de datorii”, afirmă fostul oficial.
Dumitrescu: România alunecă spre situaţia Greciei
Florea Dumitrescu este de părere că evoluţia datoriei României în ultimul deceniu, dar şi dezechilibrele constatate de Bruxelles ar putea duce ţara într-o situaţie similară cu cea a Greciei.
”România este într-o situaţia care după părerea mea şi a altor experţi merge pe urmele Greciei. România alunecă spre situaţia Greciei. Uniunea Europeană a analizat situaţia României şi ne-a încadrat la o categorie cu risc pentru dezechilibre”, a spus Dumitrescu.
Sursă: Eurostat
Comisia Europeană a decis, la finele lunii februarie, includerea pentru prima dată a României în procedura de dezechilibru macroeconomic, unul dintre motive fiind intenţia autorităţilor de la Bucureşti de a renunţa în acest an la programul de asistenţă externă, cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Oficialii europeni au arătat că, în România, dezechilibrele au fost semnificativ reduse, dar rămâne un risc al implementării reformelor, astfel că este necesară o monitorizare.
Procedura privind dezechilibrele macroeconomice este un mecanism de supraveghere pentru preîntâmpinarea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice în cadrul Uniunii Europene.
România a dat faliment de trei ori
În istoria recentă, România a fost la un pas de a intrat în faliment în 1997, când rezervele BNR se aflau la un nivel foarte redus. Privatizarea operatorului naţional de telefonie fixă Romtelecom, vândut companiei elene OTE, a ajutat la evitarea intrării în incapacitate de plată, notează Ziarul Financiar.
De la câştigarea independenţei, statul român s-a aflat de trei ori în faliment, prima dată fiind în 1933, pe fondul Marii Crize. Celelalte două momente au avut loc în 1981 şi în 1986. GANDUL
