Eșecul instituțiilor în cazul crimelor din Caracal s-a produs într-un județ ținut captiv timp de 30 de ani de PSD prin intermediul unor clanuri politice care și-au întins influența în marile instituții ale statului.
Familiile Stănescu, Iordache, Ciocan și Vâlcov sunt cele care stăpânesc politic și administrativ județul Olt din anii 2000. Toți PSD-iști. Înaintea lor, alți PSD-iști au controlat județul în anii 90, cu o scurtă întrerupere în 2004-2008. Clanurile sunt conduse un milițian cu BAC-ul luat la 50 de ani, un specialist în tractoare, un inginer cu Dreptul făcut la 42 de ani. Ei au preluat județul Olt de la familiile Ceaușescu-Bărbulescu și l-au transformat într-un fief al corupției. Cu sprijinul lui Liviu Dragnea, și-au proiectat puterea în justiție și au luat în stăpânire instituții care gestionează miliarde de euro.
Olt, anii 90. Județul era captiv rețelelor de putere din familia Elenei Ceaușescu (clanul Bărbulescu), pe care se altoia noua putere politică, PDSR. Doi oameni au controlat județul cu mână de fier până în 2004: prefectul Ion Diaconescu și șeful Consiliului Județean, Marin Ionică. Au condus cu mână de fier partidul și județul, forța lor fiind dată de rezultatele zdrobitoare la alegeri. Așa se face că PSDR-iștii din acele vremuri se înghesuiau să candideze la alegerile parlamentare pe listele din Olt – o garanție a intrării în Parlament. Printre liderii PSD intrați în Parlament din Olt se numără Florin Georgescu (fost ministru de Finanțe, actual viceguvernator BNR) și Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției, care a ajutat-o să promoveze în București pe soția lui Florin Iordache, judecătoarea Magdalena Iordache.
- Anul 2004 a adus înfrângerea PDSR (transformat în PSD) la locale și parlamentare. Primar al orașului a devenit Darius Vâlcov, din partea partidului lui Traian Băsescu, iar șeful CJ Olt un membru PRM (partidul ultranaționalist al lui Corneliu Vadim Tudor). A fost însă un hiatus de doar 4 ani în hegemonia PSD.
În 2008 s-a produs revirimentul PSD și instalarea clanurilor care controlează și acum județul.
- Advertisement -
Clanul Stănescu. Paul Stănescu (foto stânga, InquamPhotos), senator și unul dintre cei mai puternici baroni PSD, a devenit la acel moment șeful Consiliului Județean. Specialist în tractoare și agronomie, fost șef al Fabricii de conserve Caracal și al IAS Studina în perioada comunistă, Paul Stănescu și-a construit o puternică afacere în agricultură împreună cu familia în comuna Vișina, condusă de tatăl său ca primar. A fost șef la CJ două mandate (2008 – 2016) și unul dintre principalii aliați ai lui Liviu Dragnea, pe care l-a ajutat să devină președintele PSD în detrimentul Rovanei Plumb după demisia lui Victor Ponta (2015).
Pentru Paul Stănescu a urmat o urcare rapidă în carieră, în binom cu Liviu Dragnea. În 2016 a devenit senator, în 2017 ministru al Dezvoltării și gestionarul banilor pentru toți baronii locali. L-a sprijinit masiv pe Dragnea în conflictele politice cu Sorin Grindeanu și Mihai Tudose (a făcut un turneu în filialele din Moldova pentru a le convinge să-l dezavueze pe Tudose și să-l sprijine pe Dragnea). L-a trădat pe Dragnea abia la finalul lui 2018 după o ceartă pornită de la bani (vezi aici detalii). S-a pus în spatele Vioricăi Dăncilă, cu care s-a certat însă după condamnarea lui Dragnea, supărat că premierul nu a vrut să împartă cu el puterea în partid.
Paul Stănescu nu s-a mulțumit să fie singurul parlamentar din familie. L-a impus în Camera Deputaților încă din 2012 pe fratele său, Alexandru Stănescu, aflat la al treilea mandat deja. Și Alexandru Stănescu e ingriner agronom.
Clanul Ciocan. Puterea clanului Stănescu e strâns legată de alt clan: frații Dan (foto stânga, Gazeta Nouă) și Cornel Ciocan. Ei sunt fondatorii firmei Dancor, un adevărat Tel Drum al județului Olt, abonată la zeci de contracte din bani publici (sursa).
Clanurile Stănescu și Ciocan au făcut afaceri ani buni, iar răsplata a venit pentru Dan Ciocan sub forma alegerii în Parlament (2012 și 2016, deputat).
Dan Ciocan a fost milițian în epoca Ceaușescu, și-a luat bacalaureatul la 50 de ani și licența în agronomie la Universitatea din Craiova la 56 de ani (CV-ul oficial). Potrivit unei investigații Jurnalul, frații Ciocan au câștigat din contracte cu statul peste 77 de milioane de euro.
Fratele lui Dan Ciocan, Cornel, a fost mai ghinionist: în 2015 a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală într-un dosar DNA în care prejudiciul adus bugetului de stat a fost stabilit la 6,5 milioane de lei (sursa).
Darius Vâlcov (foto stânga, InquamPhotos). A fost mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea până la condamnarea acestuia: artizan al programului de guvernare, omul care o controla pe Dăncilă. Vâlcov intrase în politica mare ca primar ales al Slatinei în 2004 pe listele PDL, dar a trecut la PSD în 2012 și a devenit senator de Olt. A fost ministru al Finanțelor în guvernul Ponta, propulsat de binomul Dragnea – Stănescu. A fost condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare pentru corupție și mai are încă un dosar. A profitat de influența în PSD și guvern, iar firma despre care DNA spune că e a lui a câștigat pe bandă rulantă bani de la stat (exemplu 1 și exemplu 2).
Vâlcov e acuzat de procurori că a ascuns tablouri și alte obiecte de valoare în pereți și în cavouri. Potrivit Recorder.ro, Vâlcov a intrat în anii 90 în afaceri dând țepe cu telefoane mobile.
Florin Iordache. E unul dintre artizanii și executanții atacului PSD la justiție. Fost inginer la Fabrica de mobilă din Caracal, Iordache a terminat Facultatea de Drept la 42 de ani și și-a luat doctoratul la ”o fabrică de diplome” din Chișinău. A fost unul dintre cei care au gândit planul (eșuat) de demitere a președintelui Traian Băsescu în 2012, a pus la cale cu alți PSD-iști Marțea neagră din Parlament din 13 decembrie 2013 (primul atac al PSD la Codul penal). Iordache a fost ministrul Justiției care a emis OUG 13 din 2017 pentru amnistia și grațierea penalilor, care a produs cele mai mari proteste din istoria recentă a României.
Iordache a ajuns să aibă o influență majoră în justiția din Olt grație soției sale, Magdalena Iordache, fost judecator la Înalta Curte, care a făcut parte din completurile care i-au achitat pe fostul premier Adrian Năstase în dosarul Mătușa Tamara și pe Șerban Mihăilescu. Magdalena Iordache a fost judecătoare în Olt, apoi a promovat până la Curtea Supremă grație relațiilor cu alți magistrați puternici din Olt: Maria Huza (fostă preşedintă a Tribunalului Olt, preşedintă a Tribunalului Bucureşti), Lidia Bărbulescu (fostă preşedintă a Tribunalului Olt, preşedintă a Înaltei Curți, membru CSM), Rodica Stănoiu (fost ministru al Justiției).
Oamenii plasați de clanurile oltene la vârful unor instituții – cheie.
Ministerul Agriculturii. Ministrul Petre Daea și secretarul de stat Daniel Botănoiu au fost plasați în funcții de gruparea de la Olt.
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF): Florin Barbu (originar din Slatina), fost director economic la Primăria Slatina. ANIF are bugete anuale de sute de milioane de lei (vezi mai sus exemplul cu Darius Vâlcov)
Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR): Adrian Chesnoiu, directorul general, e originar din Caracal și a fost susținut de organizația locală PSD pentru a prelua funcția.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA): Adrian Pintea, șeful instituției, a fost promovat după ce a primit susținerea PSD Olt.
Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC): Emil Albotă, propulsat de Paul Stănescu, a fost schimbat abia în urmă cu cinci zile de Dăncilă.
Ministerul Justiției: Mariana Moț, mama primarului din Slatina, a fost secretar de stat timp de trei ani, impusă pe filiera Paul Stănescu – Liviu Dragnea. A fost dată afară de Ana Birchall abia după condamnarea lui Dragnea. Potrivit unor surse din justiție, Mariana Moț e cea care a trimis la CSM proiectul de modificare prin OUG a Codului Penal în martie 2019, proiect care a dus la proteste din partea a 12 state aliate României.
Sursa: g4media.ro
