Grecia va avea resurse fără precedent de câțiva ani, întrucât cei aproximativ 17% din PIB pe care îl va primi din Fondul de Redresare, vor reprezenta o oportunitate de a consolida economia prin investiții și, în același timp, de a restabili pe deplin încrederea la nivel european.
Acest lucru reiese, printre altele, dintr-un studiu realizat de diANEOsis, care este prezentat exclusiv de APE-MPE. Și Fondul de Recuperare poate să fi „născut” pentru a face față consecințelor economice ale pandemiei, dar este o abordare foarte diferită de criza imediată a euro și, în același timp, este un mecanism care rămâne relevant pentru noua criză energetică. a războiului, deoarece dă o pondere deosebită în tranziția energetică.
Potrivit studiului, Grecia are unele particularități în ceea ce privește Fondul de Recuperare, care îl fac un caz foarte interesant. Este în același timp o țară europeană cu mai multe regiuni sărace, dar, în plus, în principal din cauza dependenței sale de turism, economia a suferit foarte mult din cauza pandemiei – recesiunea din 2020 (9% din PIB) este comparabilă cu cele mai „întunecate” zile ale crizei din ultimul deceniu. Așadar, întrucât acestea sunt principalele criterii de alocare a fondurilor, se estimează, cu datele actuale, că țara va primi circa 30 de miliarde de euro. În plus, conform modelelor de simulare publicate de Comisia Europeană la începutul lunii martie, programul Next Generation EU (care este aproape identic cu Fondul de redresare) va adăuga direct și indirect 3,5 puncte la PIB-ul Greciei pentru perioada 2021-2026, cea mai mare dintre statele membre.
Planul grec de utilizare a resurselor Fondului a fost al doilea la rând (după Portugalia) prezentat spre evaluare Comisiei în aprilie anul trecut și al treilea aprobat în iunie. Proiectul grecesc este descris în evaluarea Comisiei Europene drept „de calitate medie”, la fel ca toate proiectele care au fost aprobate până acum. Cu toate acestea, raportul Standard & Poor’s, care a însoțit actualizarea ratingului de credit al țării luna trecută, a vorbit pozitiv despre planul de recuperare a resurselor Greciei și despre modul în care acesta afectează perspectivele pentru economie în următorii ani. În orice caz, Grecia a primit deja o prefinanțare de 4 miliarde de euro în august, precum și prima plată de 3,6 miliarde de euro. Este una dintre cele cinci țări care au primit prima plată până acum, în timp ce una dintre ele, Spania, a depus o cerere pentru a doua plată.
Proiecte, investiții și reforme
Planul grec, ca toate celelalte, include proiecte, investiții și reforme. Reformele sunt determinate într-o oarecare măsură de Semestrul European, raportul bianual al Comisiei Europene privind prioritățile fiecărei țări. 44,3% din bugetul proiectului se referă la „tranziția verde” și 23% la transformarea digitală. 86% se referă la categoria largă de „dezvoltare inteligentă, durabilă și incluzivă”, 29% la „coeziune socială și geografică”, 12% la „sănătate și reziliență economică, socială și instituțională” și 5% la politici pentru tineri ( procentele nu se adună până la 100%, deoarece majoritatea proiectelor „fac clic” în mai multe categorii.)
În ce domenii vor fi absorbite cele mai multe resurse
Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a încercat să analizeze în continuare prioritățile fiecărui proiect, în special pentru finanțare. În cazul Greciei, majoritatea resurselor erau planificate a fi absorbite de Informatică și Comunicații – aproximativ 3,38 miliarde de euro sau aproape 19% din total. Urmează construcții cu 2,85 miliarde euro (aproximativ 16% din total), educație (2,07 miliarde euro sau 11%) și într-o măsură similară „furnizarea cu energie electrică, gaz și aer condiționat” (2,04 miliarde euro). , 11%).
În același timp, Fondul de Recuperare finanțează investiții private, în principal prin intermediul băncilor. Schema prevede participarea Fondului de Recuperare, a băncilor (cu împrumuturi cu dobândă foarte mică) și a persoanei fizice (de obicei în procente de 50%, 30% și 20%). Băncile susțin că au fost depuse cereri de finanțare a investițiilor în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, în timp ce în plus este în așteptare funcționarea unui site special al Asociației Bancare unde se pot găsi mai multe informații despre fiecare dintre aceste investiții care participă la schemă.
Structura administrației publice care este responsabilă de derularea proiectelor se referă la cea corespunzătoare cu care este absorbită CSNR – care, până la urmă, „funcționează” în același timp – dar este ceva mai simplă. Ministerul Finanțelor funcționează Serviciul Coordonare Fond de Recuperare, care coordonează cu ministerele respective pentru absorbția resurselor. Respectiv, ministerele desemnează „organismele de implementare” care realizează proiectele. Comitetul de Control Financiar din Oficiul General de Contabilitate al Statului isi mentine rolul pentru restul resurselor europene (CSNR etc.), adica controlul gestiunii banilor in ceea ce priveste respectarea regulilor. Secretariatul General de Coordonare de la Palatul Maximos monitorizează progresul etapelor, obiectivelor și acțiunilor care trebuie îndeplinite pentru ca plățile să fie efectuate.
Potrivit studiului, niciunul dintre cei intervievați de diANEOsis nu a susținut că absorbția acestor bani, în paralel cu absorbția resurselor planificate ale Fondurilor Structurale, ar fi o sarcină ușoară. De multe ori banii europeni sunt asociați cu o birocrație destul de complexă, iar directorii din sectorul public și privat care îi cunosc în așa măsură încât se simt confortabil cu ei, nu sunt mulți. Este caracteristic că în anii de mare mobilitate Grecia absoarbe aproximativ 3-4 miliarde de euro din finanțare europeană. Aceasta este o rată care, odată cu adăugarea Fondului, ar trebui să se dubleze în mare parte pentru fiecare an până în 2026.
