Ministrul grec pentru politica privind migraţia, Giorgos Koumoutsakos, a criticat joi, în timpul unei vizite în SUA, ”şantajul” la care apelează Turcia pentru a primi din partea Uniunii Europene un ajutor financiar mai consistent, transmite AFP potrivit Agerpres.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat recent că Turcia va ”deschide porţile” pentru migranţii care doresc să ajungă în UE dacă blocul comunitar nu o ajută financiar pentru întreţinerea celor aproximativ patru milioane de refugiaţi aflaţi pe teritoriul turc şi pentru proiectele pe care Ankara le are în vedere într-o ”zonă de securitate” în nordul Siriei, unde doreşte să repatrieze circa două milioane de sirieni.
Astfel de declaraţii, repetate şi de alţi responsabili turci, în opinia ministrului grec nu fac decât să încurajeze migranţii să se apropie de respectivele porţi ”aşteptând ca ele să se deschidă”, de unde ar rezulta şi creşterea cu 240% faţă de luna mai a numărului migranţilor care au debarcat în insulele greceşti.
Cu toate acestea, oficialul grec cere Uniunii Europene ”să ia în considerare în mod favorabil” cererea Turciei de a primi un ajutor în plus faţă de cele şase miliarde de euro convenite în 2016 prin acordul în care Ankara s-a angajat să oprească migraţia către Europa în schimbul acestei asistenţe financiare.
”Însă faptul că Turcia cere aceşti bani prin şantaj sau ameninţări nu creează climatul politic necesar pentru ca europenii să i-l acorde”, a atenţionat Giorgos Koumoutsakos. ”Europa nu poate acţiona sub ameninţări ori şantaj. Europenii trebuie să înţeleagă situaţia căreia turcii trebuie să-i facă faţă, dar Ankara trebuie să-şi dea seama la rândul ei că nu acesta este modul potrivit de a negocia cu Europa”, a explicat în continuare oficialul grec.
În urma valului masiv de migranţi din ultimele luni, guvernul de la Atena a anunţat miercuri că va închide în curând cele mai mari trei tabere pentru migranţi, de pe insulele Lesbos, Chios şi Samos, urmând să le înlocuiască cu structuri închise cu o capacitate triplă de primire, de la 5.000 la 15.000, decizie ce a declanşat reacţii negative din partea unor ONG-uri şi primari din acele insule, mai ales că numărul migranţilor aflaţi pe aceste insule, peste 23.000, depăşeşte oricum capacitatea de primire.
”Acest proiect contravine dreptului grec, european şi internaţional”, scrie într-un comunicat Consiliul refugiaţilor, un ONG legat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). ”Detenţia unor cetăţeni din state terţe în baza legislaţiei privind azilul şi imigraţia este o măsură excepţională, care trebuie aplicată în ultimă instanţă. Generalizarea aplicării ei constituie o încălcare a legislaţiei internaţionale”, indică ONG-ul.
La rândul ei, Comisia Europeană a transmis că este favorabilă ”ameliorării situaţiei în insulele” greceşti, dar cu condiţia ca măsurile luate ”să fie în acord cu principiile drepturilor omului”.
Pe lângă crearea acelor ”structuri închise”, dezaprobate de primari din insulele greceşti care le compară cu nişte ”închisori”, guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis a adoptat o lege care înăspreşte condiţiile de acordare a dreptului de azil şi suplimentează efectivele poliţiei de frontieră
