La şapte ani de la primul program de bailout, hemoragia de depozite a instituţiilor de credit elene încă nu s-a oprit, controalele de capital vor fi mai degrabă înăsprite decât retrase, iar Grecia şi băncile ei sunt presate să-şi vândă din bijuteriile de preţ, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar.
Incertitudinile politice şi teama că îşi vor pierde economiile i-au împins din nou pe greci să-şi scoată banii din bancă, rezultatul fiind că în primele luni ale acestui an sistemul bancar a înregistrat cele mai mari retrageri de depozite de după punctul de vârf al crizei datoriilor, din vara anului 2015, scrie și Financial Times.
Grecii de rând şi firmele au retras luna trecută din bănci aproximativ 1,1 mld. euro, potrivit celor mai recente date ale BCE. În ianuarie, retragerile s-au ridicat la 1,7 miliarde de euro. Din decembrie 2015 până în iulie anul trecut din depozitele băncilor greceşti au ieşit 42 mld. euro.
Cash-ul se scurge din sistemul bancar în contextul unor noi blocaje în discuţiile dintre Atena, creditorii internaţionali din UE şi FMI privind aplicarea celui de-al treilea program de bailout.
Cele mai recente date ale băncii centrale a Greciei arată că luna trecută a continuat contracţia finanţării economiei greceşti, scrie Kathimerini. Scăderea a accelerat, în ritm anualizat, de la -1,5% în ianuarie la -2%. Lună la lună, reducerea finanţării a fost de 1,26 de miliarde de euro în ianuarie şi de 801 miliarde de euro în februarie.
Luna aceasta Banca Greciei i-a cerut Băncii Centrale Europene să ridice cu 400 de milioane de euro, la 46,6 miliarde de euro, pragul pentru lichiditatea de urgenţă (fondurile ELA) pe care băncile elene o pot accesa, iar BCE a acceptat, notează Bloomberg.
Pentru a putea finanţa economia, băncile greceşti sunt presate să-şi reducă povara creditelor neperformante. Iar acelea care încă mai deţin active pe care le pot transforma în lichiditate ar trebui să fie „primele luate la ţintă” în acest efort, au declarat pentru Reuters surse apropiate situaţiei.
Un acord convenit de bănci cu instutuţiile de reglementare prevede reducerea creditelor neperformante la 66,7 miliarde de euro în 2019.
