Dupa o runda de negocieri maraton de 17 ore, creditorii Greciei din zona euro si delegatia elena prezenta la Bruxelles au cazut de acord in ceea ce priveste acordarea unui imprumut de urgenta pentru tara europeana aflata in prag de colaps financiar.
Acordul lasa o poarta deschisa si pentru derularea negocierilor in privinta lasarii celui de-al treilea program de asistenta financiara prin Mecanismul European de Stabilitate, dar pana atunci, greci vor fi nevoiti sa initieze o serie de reforme dure.
Intelegerea incheiata astazi la Bruxelles va trebui ratificata si de parlamentele tarilor din zona euro, cel mai mare pericol venind chiar de la Atena, arata The Guardian.
Merkel: Pericolul Grexit a disparut
In conferinta de presa sustinuta dupa semnarea intelegerii, cancelarul german Angela Merkel a marturisit ca nici Europa, nici Grecia nu mai au nevoie de un plan B in acest moment, pericolul Grexit fiind depasit.
Cu toate acestea, cele doua parti nu au ajuns inca la un acord privind derularea celui de-al treilea program de asistenta financiara.
Deocamdata, Grecia urmeaza sa beneficieze deocamdata doar de un imprumut de urgenta menit sa asigure plata datoriilor inregistrate catre FMI si BCE.
Chiar si asa, banii vor fi pusi la dispozitia Atenei abia dupa ratificarea acordului in parlamentul elen si apoi in cele ale statelor membre din zona euro, a mentionat Merkel, lucru confirmat si de presedintele CE Jean Claude Junker.
Vot crucial
Cu alte cuvinte, criza din zona euro paraseste masa negocierilor pentru a se muta in cadrul parlamentelor celor 19 tari membre.
Cel mai mare pericol il reprezinta chiar Parlamentul grec, unde coalitia de guvernare condusa de partidul Syriza da semne de scindare in fata reformelor pe care Grecia trebuie sa le puna in practica de miercuri.
Pentru initierea noilor reforme, guvernul condus de Alexis Tsipras trebuie sa recurga la asumarea raspunderii guvernamentale, chestiune care presupune obtinerea votului majoritatii.
Dupa negocierile maraton, Tsipras s-a aratat convins ca a facut alegerea cea mai buna, chiar daca recunoaste ca a avut de infruntat o multime de dileme inainte de a-si pune semnatura pe acordul cu creditorii din zona euro.
Alaturi de ministrul de finante Euclid Tsakalotos, premierul elen s-a aratat convins ca va obtine si un nou imprumut pe termen mediu si o eventuala reducere a datoriilor Greciei.
Program dur
Europa nu mai are incredere in Grecia, iar acest lucru se poate citi printre randuri in lista de reforme inaintate de creditori guvernului de la Atena.
Lista reformelor cerute de UE de la greci cuprinde nu mai putin de 12 „calcaie ale lui Ahile” identificate de-a lungul timpului in odiseea Greciei in Europa.
Primul punct prevede alinierea TVA-ului la acelasi nivel in toate regiunile tarii. Pana avum grecii au mentinut un TVA redus pentru zonele turistice din insule, avantajand in acest fel afacerile derulate in aceste zone.
Al doilea punct se refera la largirea bazei de impozitare, cel mai probabil urmand sa se aplice noi cote de impozite diferentiate, dar si un control mai bun al fiscului in economia elena.
Sustenabilitatea sistemului de pensii din Grecia este a treia chestiune inclusa pe lista, pensionarii din aceasta tara urmand sa se confrunte cu reducerea valorii punctului de pensie, cresterea plafonului de varsta la care se atinge pragul de pensionare si eliminarea unor avantaje in criteriile de pensionare.
Unul din acestea se referea la luarea in grija a doi nepoti de catre varstnici, moment in care acestia deveneau automat pensionari de drept. Nivelul pensiei medii din Grecia este de aproximativ 700 de euro.
In urma cu 5 ani, pensionarii eleni aveau pensii medii de aproximativ 1000 de euro, la sfarsitul anului acestia beneficiind si de a 13-a pensie, dupa sistemul bugetar al celui de-al 13-lea salariu intalnit in Romania.
Punctul al IV-lea se refera la reforma sistemului de justitie, Comisia Europeana recomandand de urgenta adoptarea unui Cod de Procedura Civila.
Pe locul al V-lea intra problema statisticilor oficiale din Grecia. Europa cere asigurarea independentei legale pentru serviciul statistic al statului grec ELSTAT, dupa ce s-a fript de-a lungul anilor cu o serie de raportari false venite de la Atena.
In momentul aderarii la zona euro, grecii si-au falsificat datele financiare, ascunzand deficitul bugetar inregistrat an de an si gradul masiv de indatorare al guvernului.
Falsul a fost recunoscut abia in 2010, moment in care tara era in prag de faliment.
Al saselea punct se refera la taierea automata a nivelului cheltuielilor bugetare din Grecia.
Aceasta ar putea anula automat locurile de munca pentru 4.000 de paznici de institutii si spalatorese din spitale si crese pe care noul guvern de la Atena i-a readus in functii in luna martie in ciuda opozitiei Bruxellesului.
Recapitalizarea bancilor si aducerea lor la pragul de solvabilitate minima solicitata de investitori este al saptelea punct de pe lista de reforme.
Punctul al VIII-lea se refera la privatizarea retelei de electricitate din tara si liberalizarea pietei de energie.
Punctul al IX-lea se refera la initierea masurilor de executare silita si recuperare a imprumuturilor neperformante acordate de bancile din Grecia, operatiune suspendata din iarna acestui an, in conditiile in care guvernul Syriza se angajase sa obtina o restructurare a datoriei si eliminarea politicii de austeritate din tara.
In acest moment, sectorul bancar are rezerve care acopera doar 60% din nivelul creditelor neperformante acordate in ultimii ani.
Al zecea reforma pe care europenii o asteapta de la greci este constituirea unor active de stat in valoare de 50 de miliarde de euro care vor urma sa fie privatizate prin intermediul agentiei TAIPED.
Suma rezultata in urma procesului de privatizare va fi folosita la recapitalizarea bancilor elene. Initial, creditorii Greciei au solicitat ca sediul TAIPED sa fie la Luxemburg, sub controlul direct al CE.
In cele din urma, presedintele grupului de ministrii de finante din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, a facut pasul inapoi consimtind ca TAIPED sa fiinteze la Atena, sub un control mixt.
Penultimul punct vizeaza o reforma care se face vinovata, in cele din urma, de toata tragedia elena: depolitizarea adiministratie publice.
Inca din anii, 80, administratia publica din Grecia a fos supra-aglomerata cu noi si noi posturi create pentru a rasplati fidelitatea sustinatorilor politici.
Aceasta schema supra-incarcata a sistemului administrativ a generat in 30 de ani un deficit de 80 de miliarde de euro, acoperit de guvernele de la Atena prin imprumuturi.
Ultimul punct prevede revenirea expertilor institutiilor de credit, FMI, BCE si CE la Atena, acestia urmand sa consulte fiecare proiect de lege inainte de a fi aprobat.
Acest ultim punct urmeaza sa fie implementat numai in cazul semnarii unui nou program de asistenta financiara pentru Grecia.
Termen scurt
Este de astepta ca Parlamentul elen sa fie convocat in sedinta extraordinara in cursul zilei de astazi sa maine pentru a-si exprima votul pe programul de reforme pe care guvernul Syriza este nevoit sa le puna in aplicare inca de miercuri.
Presedintele grupului de ministri de finante din zona euro, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a anuntat ca propunerile vor fi inaintate si celorlalte parlamente ale tarilor din uniunea monetara pentru ca acordul sa fie ratificat.
In Grecia, Legislativul este deja divizat, 17 parlamentari Syriza refuzand sa dea incuvintarea pentru noile negocieri purtate de guvernul elen cu creditorii. Alti 15 au declarat ca vor refuza un program dur de reforme.
In cazul in care acordul va fi ratificat in Parlamentul Greciei, alte doua obstacole ar urma sa fie inregistrate in Germnia si Finlanda, tari care s-au constituit intr-un nucleu dur al creditorilor, multi dintre liderii politici din aceste state optand in declaratii pentru varianta excluderii Greciei din zona euro.
