• Despre noi
  • Politică de confidențialitate
  • Informatii utile din grecia
  • Contact
duminică, iulie 3, 2022
  • Login
Ziarul Romanilor din Grecia
  • HOME
  • ACTUAL
  • GRECIA
  • NEWS ALERT
  • CORONAVIRUS
  • DIASPORA
  • TURISM
  • SOCIAL
    • ALERTĂ
    • BREAKING NEWS
    • CATACLISME NATURALE
    • CULTURĂ
    • DOCUMENTARE
    • ECONOMIE
    • EDITORIAL
    • EVENIMENT
    • EXCLUSIV
    • FAKE NEWS
    • FOTO
    • JUSTIŢIE
    • LIVE
    • METEO
    • SANATATE
    • SCI&TECH
    • SPIRITUAL
    • STIRI EXTERNE
    • U.E.
    • VIDEO
    • VIRAL
Nici un rezultat
Vezi tot rezultatul
  • HOME
  • ACTUAL
  • GRECIA
  • NEWS ALERT
  • CORONAVIRUS
  • DIASPORA
  • TURISM
  • SOCIAL
    • ALERTĂ
    • BREAKING NEWS
    • CATACLISME NATURALE
    • CULTURĂ
    • DOCUMENTARE
    • ECONOMIE
    • EDITORIAL
    • EVENIMENT
    • EXCLUSIV
    • FAKE NEWS
    • FOTO
    • JUSTIŢIE
    • LIVE
    • METEO
    • SANATATE
    • SCI&TECH
    • SPIRITUAL
    • STIRI EXTERNE
    • U.E.
    • VIDEO
    • VIRAL
Nici un rezultat
Vezi tot rezultatul
Ziarul Romanilor din Grecia
Nici un rezultat
Vezi tot rezultatul
Home GRECIA

Lecţia pe care o dă Islanda Greciei: cum să scoţi o ţară din faliment fără să plăteşti pentru datoriile făcute de alţii

George Serenec de George Serenec
3 iulie 2015
in GRECIA
A A
0
Lecţia pe care o dă Islanda Greciei: cum să scoţi o ţară din faliment fără să plăteşti pentru datoriile făcute de alţii
Share on FacebookShare on Twitter

Povestea Islandei este asemănătoare cu cea a Greciei: cinci ani de regim neo-liberal au transformat ţara de 320.000 de locuitori, fără armată, într-una din cele mai bogate state din lume. În 2003, toate băncile ţării au fost privatizate, într-un efort de a atrage investitori străini. Dar, pe măsură ce investiţiile creşteau, la fel a făcut-o şi datoria băncilor, iar în 2008 Islanda a intrat în colaps bancar


O altă ţară aproape de faliment, fapt care paşte Grecia în zilele noastre din cauza incapacităţii de plată a datoriilor externe, este Islanda. Însă mica ţară de doar 320.000 de locuitori dă o lecţie tuturor statelor europene aflate într-o criză economică ce pare nesfârşită.

Poate văinteresează

Declarații fiscale: Fără impozit 7 din 10 declarații – au fost depuse 4,1 milioane de declarații

Facturi la energie electrică: Tarife noi fără clauză de ajustare de la 1 august – Ce se schimbă pentru consumatori

Grecia: Avertizare de pericol mare de incendiu pentru duminică: Prima „zi foarte grea din sezonul incendiilor”

Turcia a încălcat spaţiul aerian al Greciei de 760 de ori în luna iunie, acuză Atena

OPECA: Ce beneficii vor fi plătite pe 30 iunie

Power Pass: Cererile sunt prelungite până pe 5 iulie

Criza economică a fost ultima lovitură pentru această ţară, la sfârşitul anului 2008, Islanda confruntându-se cu colapsul sistemului bancar.

Trei bănci principale din Islanda,  Landbanki, Kapthing şi Glitnir, au sfârşit prin a fi naţionalizate, în timp ce moneda naţională, coroana, a pierdut 85% din valoarea ei în faţa euro. Contrar la ceea ce se aştepta, criza i-a făcut pe islandezi să-şi recâştige suveranitatea, printr-o participare directă la procesul democratic, la elaborarea unei noi Constituţii. Însă totul după suferinţe îndelungate.

Păcălelile politicienilor şi împrumuturile externe

Geir Haarde, prim-ministrul coaliţiei de guvernare social-democrate, a negociat un împrumut de 2.100.000 de euro, sumă la care statele nordice au mai adăugat alte 2.500.000 de euro. Însă comunitatea financiară străină a presat Islanda să impună măsuri drastice. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) au vrut să preia datoria Islandei, susţinând că acesta este singurul mod prin care ţara poate plăti datoriile către Olanda şi Marea Britanie.

Revoltele s-au intensificat în regiune, forţând guvernul să demisioneze. S-au ţinut alegeri anticipate în aprilie 2009, în urma cărora s-a format o coaliţie de stânga care în campania electorală a condamnat precedentul sistem economic neo-liberal, dar imediat a fost de acord să plătească un total de 3.500.000 de euro. Adică, fiecare cetăţean islandez trebuia să plătească 100 de euro pe lună, timp de 15 ani, cu o dobândă de 5,5%, pentru a reuşi să achite o datorie angajată de partidele politice.  Aceasta a fost picătura care a umplut paharul.

Liderii au început să ţină partea cetăţenilor, în ciuda ameninţărilor internaţionale

Însă, ce s-a întâmplat după a fost cu adevărat extraordinar. Ideea că cetăţenii trebuie să plătească pentru greşelile unui monopol financiar, că o întreagă naţiune trebuie să fie taxată pentru datoriile private a transformat relaţia dintre locuitori şi instituţiile politice şi, într-un final, a condus la faptul că liderii au început să ţină partea locuitorilor. Şeful statului, Ragnar Grimsson, a refuzat să ratifice legea care i-ar fi făcut pe cetăţeni responsabili pentru datoriile băncilor şi a acceptat solicitarea pentru un referendum.

Comunitatea internaţională a intensificat presiunile asupra Islandei. Marea Britanie şi Olanda au ameninţat cu represalii dure care ar izola ţara. În timp ce islandezii ieşeau la vot, bancherii au ameninţat să blocheze orice ajutor din partea FMI. Guvernul britanic a ameninţat să îngheţe economiile şi conturile ţării. „Ni s-a spus că dacă refuzăm condiţiile comunităţii internaţionale, vom deveni un fel de Cuba din nord. Dar dacă le acceptam, am fi devenit Haiti din Nord“, declara Grimsson.

Acuzaţii penale împotriva bancherilor responsabili de criză

La referendumul din martie 2010, 93% au votat împotriva returnării datoriei. FMI a îngheţat instantaneu împrumutul. Însă „revoluţia“ nu a putut fi intimidată. Cu ajutorul cetăţenilor furioşi, guvernul a lansat procese civile şi penale împotriva celor responsabili de criza financiară. Interpolul a emis mandate internaţionale de arestare pentru fostul preşedinte al Kapthing, Sigurdur Einarsson, dar şi pentru alţi bancheri implicaţi în prăbuşirea economică, care fugiseră din ţară.

Islanda nu s-a oprit aici: s-a decis să se elaboreze o nouă constituţie care ar elibera ţara de puterea financiară internaţională exagerată şi de banii virtuali. Pentru a scrie o nouă constituţie, cetăţenii au ales 25 de locuitori dintre 522 de adulţi ce nu făceau parte din niciun partid politic, dar recomandaţi de cel puţin 30 de alţi cetăţeni. Acest document nu a fost rezultatul muncii politicienilor, ci a fost scris pe internet. Întâlnirile dintre cei 25 de membri ai comisiei erau difuzate în mediul online, iar cetăţenii puteau trimite comentarii şi sugestii, fiind martori în timp ce Constituţia prindea formă.

Ar trebui să învăţăm lecţia Islandei: cum să refuzi să te supui intereselor străine, un lucru pe care micul stat l-a strigat din toţi plămânii, conchide Deena Stryker pentru sacsis.org.   Islanda şi-a retras candidatura la UE În martie 2015, Islanda a anunţat că îşi retrage candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană, la doi ani după venirea la putere a guvernului eurosceptic de centru-dreapta care a promis să pună capăt acestui proces lansat în 2009 de guvernul de stânga.

Ministrul afacerilor externe, Gunnar Bragi Sveinsson, a anunţat printr-un comunicat că a transmis această decizie Letoniei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi care a informat Comisia Europeană. Sveinsson a scris pe site-ul său că „interesele Islandei sunt mai bine servite în afara Uniunii Europene”.   Guvern de stânga depusese această candidatură chiar în perioada în care criza economică zdruncinase încrederea cetăţenilor în instituţiile de stat, stârnind dorinţa de a adera la zona euro după căderea valorii coroanei, aminteşte AFP.

Partidul progresului (centrist şi agrar) al primului ministru Sigmundur David Gunnlaugsson se opune feroce UE, în timp ce Partidul Independenţei (conservator, apropiat de mediile de afaceri), mai divizat, a încercat să impună ideea unui referendum ce nu a avut loc.

Islanda a declarat că vrea să menţină „relaţii şi o cooperare strânse“ cu UE, uniune cu care ţara este legată prin intermediul Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) şi Convenţia Schengen, care permite libera circulaţie a persoanelor. adevarul


 

Similare

Distribuiti TweetDistribuiti Trimite

Articole similare

Declarații fiscale
ECONOMIE

Declarații fiscale: Fără impozit 7 din 10 declarații – au fost depuse 4,1 milioane de declarații

3 iulie 2022
4
energie electrică
ECONOMIE

Facturi la energie electrică: Tarife noi fără clauză de ajustare de la 1 august – Ce se schimbă pentru consumatori

3 iulie 2022
113
Grecia
GRECIA

Grecia: Avertizare de pericol mare de incendiu pentru duminică: Prima „zi foarte grea din sezonul incendiilor”

2 iulie 2022
169
Turcia a încălcat spaţiul aerian al Greciei de 760 de ori în luna iunie, acuză Atena
GRECIA

Turcia a încălcat spaţiul aerian al Greciei de 760 de ori în luna iunie, acuză Atena

2 iulie 2022
33
OPECA
ECONOMIE

OPECA: Ce beneficii vor fi plătite pe 30 iunie

28 iunie 2022
202
Power Pass
ECONOMIE

Power Pass: Cererile sunt prelungite până pe 5 iulie

28 iunie 2022
62

Urmărește-ne pe facebook

ȘTIRI RECENTE

Declarații fiscale: Fără impozit 7 din 10 declarații – au fost depuse 4,1 milioane de declarații

de George Serenec
3 iulie 2022
0
4
Declarații fiscale
ECONOMIE

Rapiditatea în depunerea declarațiilor fiscale este din ce în ce mai mare, astfel că șase din zece au închis problemele...

Citeste mai mult..

Facturi la energie electrică: Tarife noi fără clauză de ajustare de la 1 august – Ce se schimbă pentru consumatori

de George Serenec
3 iulie 2022
0
113
energie electrică
ECONOMIE

Noile tarife la energie electrică vor fi anunțate până duminica viitoare, 10 iulie, de către toți furnizorii, care nu vor...

Citeste mai mult..

Grecia: Trei morți în urma împușcăturilor din Patisia – Cum a avut loc ciocnirea

de George Serenec
3 iulie 2022
0
268
Grecia: Trei morți în urma împușcăturilor din Patisia – Cum a avut loc ciocnirea
NEWS ALERT

Noi dovezi ies la suprafață despre dublu incident cu împușcături din Kato Patisia și Agios Anargyros. Potrivit ultimelor informații, există...

Citeste mai mult..

Grecia: Avertizare de pericol mare de incendiu pentru duminică: Prima „zi foarte grea din sezonul incendiilor”

de George Serenec
2 iulie 2022
0
169
Grecia
GRECIA

Pompierii Eleni au emis sâmbătă după-amiază o sesizare de urgență, din cauza riscului mare de incendiu (scara 4) pentru duminică,...

Citeste mai mult..

Urmărește-ne pe

Facebook Twitter Instagram
  • 2021 StiriGrecia.eu All Rights Reserved
  • Despre noi
  • Politică de confidențialitate
  • Informatii utile din grecia
  • Contact
Nici un rezultat
Vezi tot rezultatul
  • HOME
  • GRECIA
  • ROMÂNIA
  • CORONAVIRUS
  • DIASPORA
  • ACTUAL
  • POLITICĂ
  • TURISM
  • SOCIAL
    • DIVERSE
    • EDITORIAL
    • ZODIAC
    • ALERTĂ
    • BREAKING NEWS
    • CATACLISME NATURALE
    • CULTURĂ
    • DOCUMENTARE
    • ECONOMIE
    • EDITORIAL
    • EVENIMENT
    • EXCLUSIV
    • FAKE NEWS
    • FOTO
    • JUSTIŢIE
    • LIVE
    • METEO
    • NEWS ALERT
    • SANATATE
    • SCI&TECH
    • SPIRITUAL
    • STIRI EXTERNE
    • U.E.
    • VIDEO
    • VIRAL

© 2021 StiriGrecia.eu All Rights Reserved - Design by George Serenec.

Bine ai revenit!

Conectați-vă la contul dvs. de mai jos

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Autentificare

Add New Playlist

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți în regulă, dar puteți renunța, dacă doriți. Politică de confidențialitate.