După un deceniu devastator de recesiune şi trei programe de austeritate foarte dure, căminul ancestral al democraţiei europene a ieşit din dezastru cu instituţiile sale intacte, o coeziune socială neaşteptat de puternică, bugetul cu excedent şi cu extremiştii de ambele părţi ale spectrului politic în retragere.
Noul guvern de centru-dreapta al prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis a adus în cabinet o generaţie mai tânără de tehnocraţi orientaţi spre afaceri şi cu viziune internaţională, în loc de vechea gardă clientelară naţionalistă a partidului său Noua Democraţie.
Mitsotakis a iniţiat mult aşteptatele privatizări şi merge peste tot prin Europa pentru a încerca să întărească încrederea în ţară, astfel încât Atena să poată renunţa la îngrădirea fiscală şi să atragă investiţiile atât de necesare pentru dezvoltare.
Centrul comercial Kentrikon din apropiere de Piaţa Syntagma din Atena este un barometru al căderii şi renaşterii economice ale Greciei. În timpul perioadei culminante a crizei datoriilor, aproape toate magazinele erau închise. Cafeneaua istorică Kentrikon, unde politicianul socialist Andreas Papandreou obişnuia să mănânce s-a închis, însă în prezent, toate magazinele, cu excepţia unuia singur, sunt din nou deschise, de la tutungerii, la cafenele, frizerii, restaurante de fast food şi o agenţie de turism.
Renaşterea centrului – şi cea a restului economiei Greciei – cu siguranţă nu a fost o concluzie anticipată. Economia a scăzut cu 27 la sută între anii 2010 şi 2016. În perioada cea mai sumbră, rata şomajului a depăşit 27 de procente şi chiar 50 la sută printre cei tineri.
Pensiile şi serviciile publice de sănătate au fost tăiate şi cheltuielile în domeniul educaţiei, sacrificate. Grecia a eliminat complet controalele asupra capitalului abia pe 1 septembrie, punând punct celor patru ani de limite impuse retragerii de bani gheaţă şi transferului de bani peste graniţe.
În plină criză, în iulie 2015, după ce prim-ministrul Alexis Tsipras a câştigat un referendum care respingea termenii Uniunii Europenje şi Fondului Monetar Internaţional de ieşire din criză, Grecia a fost pe punctul de a fi scoasă din zona euro, la cererea ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.
Ministrul de Finanţe al formaţiunii Syriza, Yanis Varoufakis, dezvoltase în secret planuri pentru o monedă paralelă, dar a fost eliberat din funcţie atunci când Tsipras a decis să efectueze o acrobaţie şi să îngenuncheze în faţa programului UE şi FMI. Şi Comisia Europeană lucrase în secret la un plan B, pentru a minimiza efectele negative ale unei eventuale ieşiri ale Greciei din zona monedei unice europene.
Mare parte din meritul pentru jumătatea de miracol înfăptuită de Grecia îi aparţine lui Tsipras şi partidului Syriza, care s-a transformat dintr-o mişcare antiinstituţională, populistă, de extremă stângă într-un partid social democrat şi a implementat programul dur de ieşire din criză, căruia i s-a opus vehement şi în care nu a crezut niciodată.
Stânga carismatică şi răzvrătită merită apreciere pentru conversia la realismul politic şi pentru că a ajuns la un acord cu vecinul Macedonia de Nord, pentru a pune punct unei dispute de 25 de ani, privitoare la numele statului şi pentru că a reuşit să ţină unită Grecia în timpul cutremurului economic ce a afectat-o.
Stabilitate socială
Însă cei care merită cea mai mare apreciere sunt chiar cetăţenii Greciei. Sistemul familial pe mai multe generaţii al Greciei a acţionat ca un amortizor de şoc în prăbuşirea economică. Nepoţii au mers la facultate datorită pensiilor bunicilor lor. Un singur venit a hrănit multe guri. În cele mai dificile momente, societatea s-a unit, în loc să se destrame.
Chiar în perioada cea mai dificilă a problemelor economice, ţara a trebuit să facă faţă şi sutelor de mii de refugiaţi sirieni şi alţi migranţi, care au traversat Marea Egee în perioada 2015-2016. Deşi mulţi au fost direcţionaţi spre nord, înspre Germania, numeroşi greci şi-au deschis căminele şi inimile refugiaţilor, solidaritatea locală compensând lipsurile şi deficienţele de la nivel statal.
Poate că cea mai mare realizare a fost felul în care sistemul politic grec şi structura socială au făcut faţă şocului economic. Ţara a reuşit să păstreze un sistem politic stabil de două partide.
Încă este prea devreme ca miracolul Greciei să fie considerat unul complet, pentru că economia se mişcă foarte lent ca să reuşească să crească standardele de viaţă. Sărăcia şi şomajul încă sunt vizibil răspândite. Aproximativ 20 la sută dintre oameni trăiesc în sărăcie şi alte 14 procente se află la limita ei, potrivit statisticilor UE. Dintr-o populaţie de puţin peste 11 milioane, jumătate de milion de greci, în mare parte tineri şi educaţi, au emigrat în timpul crizei. Până acum, foarte puţini s-au întors.
Ce urmează
Băncile sunt încă împovărate de împrumuturi dăunătoare (43% din toate împrumuturile) pentru a risca să finanţeze noi afaceri. Creditorii UE au obligat guvernul să menţină un surplus bugetar, lăsând puţin spaţiu fiscal Atenei pentru investiţii sau pentru tăieri de taxe.
Tsipras nu prea a înţeles problema atragerii de investiţii. Dar Mitsotakis insistă că Grecia trebuie să-şi ia soarta în propriile mâini. Primul său buget, prezentat săptămâna trecută, conţine mai multe măsuri pentru atragerea de afaceri menite să alimenteze creşterea economică.
De asemenea, el încearcă să ajute creşterea consumului, prin tăieri modeste de taxe care să ajute clasa mijlocie.
Ajutor venit din afară
Unul dintre motivele pentru care naţiunile europene creditoare ar trebui să mai uşureze situaţia Greciei este contextul extern care ar putea afecta în primul rând acest stat. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va trimite milioane de refugiaţi sirieni în Europa, dacă UE va continua să condamna incursiunea militară a Turciei în nordul SIriei şi să o catalogheze drept invazie.
Din bugetul pe 2014-2021, Atena a reuşit să acceseze doar 25 la sută din banii săi, lăsând miliarde neatinse din cauza inabilităţii de a genera proiecte gata de implementare. UE ar trebui să lase Grecia să acceseze banii o perioadă mai lungă, dacă Mitsotakis poate sparge blocajul birocratic subliniază Politico.
Toate aceste măsuri, alături de puţin noroc în contextul internaţional, ar putea să ducă Grecia la un miracol economic complet.
Sursa: adevarul.ro
