Discursul referitor la bugetul Marii Britanii tinut de lordul cancelar George Osborne trebuie sa fi fost un dus rece pentru supusii reginei. La fel ca si in 2010, oficialul de la Londra a tinut sa le aminteasca britanicilor ca situatia din regat poate fi comparata cu cea a Greciei.
Pentru multi analisti britanici, socul este prea puternic pentru a-l accepta din prima, asa cum demonstreaza o analiza The Guardian.
In acelasi timp insa, anumite masuri combinate de austeritate si stimuli fiscali tradeaza nervozitatea finantistilor din cadrul guvernului britanic.
Datorii impovaratoare
Anul acesta, datoria publica a Greciei va atinge 180% din PIB al tarii, dand fiori economistilor in cazul unei iesiri dezordonate a statului elen din zona euro.
Comparativ, datoria publica a Marii Britanii se cifreaza doar la 80% din PIB al tarii, situandu-se la un nivel similar celor din Franta si Germania.
Cu toate acestea, Osborne a tinut sa mentioneze ca nivelul de indatorare al Regatului Unit se poate dovedi la fel de periculos pentru britanici, asa cum este cel din Grecia.
Cifra este intr-adevar ingrijoratoare: 1.500 miliarde de lire sterline care pot deveni cu adevarat o povara pentru economia britanica in anumite circumstante.
Una dintre acestea o reprezinta posibilitatea iesirii Marii Britanii din UE in 2017, propunere ce urmeaza a fi adoptata sau respinsa tot in urma unui referendum ceva va fi organizat anul urmator.
Deja Deutsche Bank si Airbus au transmis britanicilor un prim semnal ca sunt in postura de a-si reduce substantial investitiile in insula in cazul unui vot pentru Brexit.
Diminuarea nivelului afacerilor unor mari companii europene se poate traduce automat prin cresterea somajului cu cateva procente.
Banca germana si compania aerospatiala din Franta sunt doar doua exemple, dar industria auto din Marea Britanie ar putea fi in prag de exterminare, fiind detinuta in proportie de 90% de investitori din Germania, Statele Unite si Japonia.
Eventualele taxe rezultate in urma modificarii acordului de liber schimb intre Marea Britaniei si UE ar diminua si cifra de afaceri a companiilor auto prezente in Regatul Unit, ducand la scaderea productiei pentru a raspunde strict consumului din insula.
Somaj problematic
In 2010, atat Grecia, cat si Marea Britanie se confruntau cu un somaj in crestere in randul populatiei. Intre timp, elenii au ajuns la un nivel record de 25% someri in randul populatiei active, in timp ce britanii au coborat la nivelul de 5,5%.
Asa cum am aratat mai sus, evolutia nivelului somajului in Regatul Unit depinde in principal de optiunea insularilor in referendumul care va trebui sa decida apartenenta lor la blocul statelor europene.
O eventuala crestere exploziva a numarului de someri in randul britanicilor nu este exclusa nici de catre oficialii de la Londra. Ca masura de precautie, Osborne a anuntat eliminarea unor ajutoare sociale, sperand intr-o economie de 12 miliarde de lire la buget.
In schimb, angajatorii ar urma sa fie motivati sa acorde un salariu minim pentru angajatii de peste 25 de ani, in schimbul unor reduceri a impozitelor si taxelor corporatiste care ar urma sa intre in vigoare incepand cu 2017.
Ramane nerezolvata insa problema tinerilor de pana in 25 de ani din Marea Britanie, in randul carora somajul a atins deja un procent de 16%.
Moneda proprie
Spre deosebire de celelalte mari economii din Europa, britanicii s-au dovedit conservatori in ceea ce priveste pastrarea suveranitatii monetare a regatului.
Daca Grecia inca mai cauta solutii in privinta pastrarii euro, a adoptarii unei monede paralele sau a revenirii la drahma, guvernul britanic nu are astfel de griji.
Lira sterlina este o moneda performanta, chiar daca randamentul adus jucatorilor de pe piata in primul semestru al acestui an a fost de doar 0,25%.
Performanta i-a fost asigurata si de un program de relaxare cantitativa in valoare de 375 miliarde de lire, aruncat de Banca Angliei in obligatiuni guvernamentale.
In acelasi timp insa, evolutia fulgeratoare a dolarului in fata celorlalte monede a mai subrezit postura impozanta a lirei.
Anuntul facut de Rezerva Federala americana, privind o eventuala crestere graduala a dobanzii de referinta a fost imediat dublat de unul similar transmis de Banca Angliei.
In ambele cazuri, expertii FMI preconizeaza ca o apreciere nejustificata a monedelor nationale din cele doua state ar reduce performantele economice ale acestora, afectand in special nivelul veniturilor obtinute din exporturi.
Aceasta ar insemna ca economia britanica sa faca un pas inapoi spre sfarsitul acestui an, existand riscul ca inceputul anului viitor sa fie marcat de o noua amenintare a deflatiei si stagnare economica.
Negocieri cu obstacole
Inca de la deschiderea granitelor pentru libera circulatie a fortei de munca din UE, britanicii s-au dovedit xenofobi. In prima faza s-au simtit intimidati in fata „instalatorului polonez”, urmand apoi romanii si bulgarii.
Ultimul refuz manifestat public a fost cel exprimat de premierul David Cameron la Bruxelles, in momentul in care si-a folosit dreptul de veto pentru a respinge preluarea unei cote parte din refugiatii sositi in Europa din Siria si Eritrea.
Momentul a fost ales fara cea mai mica inspiratie politica, Cameron avand nevoie in acest moment de acordul celorlalte state europene pentru a obtine o serie de masuri avantajoase in relatia cu UE, in scopul de a-i determina pe britanici sa accepte ramanerea in Uniune.
Cameron tocmai anuntase ca va propune liderilor europeni o serie de reforme care sa impulsioneze relatiile economice dintre Marea Britanie si zona euro, aceasta urmand sa fie moneda de campanie pentru obtinerea unui vot pozitiv in referendumul de anul viitor.
Dupa exprimarea optiunii lui Cameron, mai multi lideri europeni au cerut ca Marii Britanii sa ii fie retras dreptul de veto in probleme care vizeaza tocmai chestiunile de programul de reforme europene cerut de premierul britanic.
