William Brownfield, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Internaţionale privind drogurile şi agenţiile de aplicare a legii, a declarat în legătură cu situaţia în care se află România, de a avea un premier inculpat pentru mai multe infracţiuni, care încă se află la conducerea Guvernului, că soluţia pentru această problemă ar trebui să se găsească în Constituţia României. „Nu pot eu să evaluez cum funcţionează instituţiile şi Constituţia din Republica România, este o problemă pe care poporul român trebuie să o decidă”, a spus Brownfield. Referindu-se la situaţia României, în care Parlamentul poate să respingă anchetarea membrilor săi pentru corupţie sau alte infracţiuni, acest lucru întâmplându-se şi în cazul acuzaţiilor de conflict de interese pentru Victor Ponta, oficialul american a spus că, dacă situaţia ar avea loc în SUA, „aş fi zis că soluţia este să alegem alţi membri ai Congresului, care sunt pregătiţi să îşi exercite rolul parlamentar (congresional)”.
William Brownfield, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Internaţionale privind drogurile şi agenţiile de aplicare a legii, a răspuns într-o teleconferinţă mai multor întrebări legate de România şi situaţia în care prim-ministrul Victor Ponta este inculpat pentru spălare de bani, complicitate la evaziune fiscală şi fals în înscrisuri, însă continuă să ocupe funcţia de şef al Guvernului. Deşi a evitat să dea răspunsuri directe, oficialul american a precizat că soluţia ar trebui să se găsească în Constituţia României, iar cetăţenii români ar trebui să evalueze şi să decidă cum funcţionează această Constituţie.
În prezent, Constituţia şi legile României nu prevăd ce trebuie să se întâmple în situaţia în care un membru al Guvernului este urmărit penal pentru infracţiuni care au fost comise în afara mandatului de membru al Guvernului. Un ministru sau premier pot fi suspendaţi din funcţie de preşedintele României, în cazul faptelor comise în afara mandatului, doar atunci când sunt condamnaţi definitiv.
„În România, ca în orice ţară din lume care are o formă constituţională de guvernământ,Constituţia, Magna Carta, sistemul pe care poporul acelei ţări a decis să îl folosească pentru a se guverna va avea un mecanism prin care membrii Guvernului pot fi acuzaţi, judecaţi şi unde este cazul traşi la răspundere pentru actele comise în timpul guvernării. În unele ţări, ca şi a mea, acel mecanism se numeşte suspendare (impeachment) şi condamnare, în alte ţări există alte mecanisme. În unele ţări, judecătorii iau această decizie, în SUA, Congresul ia decizia, dacă este necesar, să dea jos un membru al Guvernului. Nu este potrivit pentru mine şi ca să fiu sincer pentru oricine din administraţia mea să judece cum funcţionează sistemele constituţionale ale altor ţări. (…) Fiecare naţiune este suverană şi determină cum aplică propriile legi şi Constituţii. Probabil că nu acesta este răspunsul pe care îl aşteptaţi, dar este cel mai bun răspuns pe care cineva din afara României vi-l poate oferi acum. Nu pot eu să evaluez cum funcţionează instituţiile şi Constituţia din Republica România, este o problemă pe care poporul român trebuie să o decidă”, a declarat asistentul Secretarului de Stat al SUA, William Brownfield.
„În România, ca şi în orice altă ţară din lume, corupţia este o problemă şi ţara mea nu este în niciun caz o excepţie. În fiecare stat din SUA există agenţii anticorupţie înfiinţate de autorităţile de stat sau federale, unde procurorii şi anchetatorii investighează suspiciunile de corupţie. În România, ca peste tot în lume, întrebarea este dacă Guvernul a stabilit un mecanism şi o instituţie care să primească plângerile şi dovezile, care să le investigheze şi când este cazul să îi tragă la răspundere şi să îi pună sub acuzare pe cei suspectaţi de corupţie. Deci întrebarea este nu doar dacă există corupţie în această ţară, ci mai degrabă dacă are această ţară instituţiile care îi permit să confrunte corupţia”, a mai spus Brownfield.
Ce s-ar întâmpla în SUA, dacă Congresul şi-ar apăra membrii de anchete
Oficialul american a fost întrebat şi despre situaţia din România, în care procurorii nu pot ancheta un membru al Parlamentului decât cu aprobarea colegilor săi parlamentari.
„Parlamentul, prin propriul Regulament, are anumite puteri, sunt similare cu cele din Constituţia SUA şi conferite Congresului SUA. Dacă m-aţi fi întrebat ce să facem în SUA, dacă Congresul ar fi refuzat să ia măsuri pentru demiterea unei persoane despre care se crede că este coruptă, aş fi zis că soluţia ar fi să alegem alţi membri ai Congresului, care sunt pregătiţi să îşi exercite rolul parlamentar (congresional). Asta aş fi răspuns, dacă m-aţi fi pus aceeaşi întrebare în SUA. Dar nu mă întrebaţi asta în SUA, mă întrebaţi în România şi trebuie să vă spun că depinde de voi, de mass media şi de cetăţenii din România, să determinaţi cum să abordaţi şi să reacţionaţi la această problemă constituţională în propria ţară”, a precizat oficialul american.
Parlamentul României a respins în mai multe cazuri solicitările procurorilor de a începe urmărirea penală sau de a reţine deputaţi sau senatori, cel mai recent caz fiind respingerea urmăririi penale pentru conflict de interese în cazul primului-ministru Victor Ponta, deputat.
Ce spun legile României despre cazul Victor Ponta, premier-inculpat
Legea şi Constituţia nu acoperă situaţia suspendării din funcţie a unui ministru sau prim-ministru, în cazul în care acesta este urmărit penal pentru fapte comise în afara mandatului.
În Constituţie, Articolul 109 reglementează „răspunderea membrilor Guvernului”. Aici, se arată că „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie.Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie”.
Constituţia mai precizează că răspunderea şi pedepsele pentru miniştri sunt stipulate într-o lege specială, a răspunderii ministeriale.
Legea respectivă, 115/1999, precizează la Articolul 7 că „intră sub incidenţa prezentei legi faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor şi care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni”, precum şi că „pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afara exerciţiului funcţiei lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun”. Dreptul comun, adică celelalte legi, nu stipulează în niciun fel situaţia suspendării din funcţie a unui membru al Guvernului.
Legea precizează, ca şi Constituţia, că „numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”.
Mai departe, la Articolul 20, se precizează că „în cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie”. Făcând legătura cu articolul 7, se înţelege că este vorba despre urmărirea penală pentru fapte comise în exerciţiul funcţiei de membru al Guvernului.
Articolul 21 arată că suspendarea din funcţie a unui membru al Guvernului, inclusiv a premierului, devine automată atunci când are loc trimiterea în judecată, însă tot pentru fapte comise în timpul exercitării funcţiei.
