Creșterile de pensii și salarii amenință echilibrul bugetar, iar majorarea PIB nu pare a mai poate ține pasul cu explozia cheltuielilor guvernamentale. În caz de încetinire a economiei ne așteaptă o aterizare forțată.
În perioada 2004-2008, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în Grecia urcase cu aproape un sfert, de la 17.700 la 21.800 de euro. Performanţele economiei s-au tradus şi într-o viaţă mai bună pentru locuitori. Astfel, dacă în 2004 salariul mediu net era de circa 1.350 de euro pe lună, în 2008 el ajunsese la 1.490 de euro, iar un an mai târziu, în 2009, în ciuda crizei, atinsese pragul-record de 1.540 de euro.
Asta în timp ce pensia medie atingea în 2008 un nivel demn de invidiat de nu mai puţin de 2.000 de euro pe lună. Cum sumele câştigate din pensii erau în multe cazuri mai mari decât cele primite drept salariu, 75% din beneficiari optaseră pentru pensionare anticipată. De exemplu, în sectorul public, 8% din beneficiari ieşiseră la pensie înainte de 50 de ani, 24% între 51 şi 55 de ani şi 44% înainte de 61 de ani. Mai trebuie spus că statul grec cheltuia pentru pensii 11,9% din PIB, respectiv circa un sfert din cheltuielile bugetului consolidat.
„Era bine. Oamenii aveau bani, veneau la mare în fiecare week-end şi cheltuiau mult. De vineri până duminică era o petrecere continuă”, îşi aminteşte Dimitrios, patronul unui hotel şi al unui restaurant situate pe plajă în regiunea Pelion, în apropiere de Volos. Pe lângă bani, sistemul public le mai oferea grecilor numeroase alte avantaje…
