Dupa mai bine de 20 de ani de la ultimele modificari importante aduse legislatiei vamale, Uniunea Europeana va schimba Codul Vamal. Noile prevederi ce vor reforma legislatia vamala vor intra in vigoare incepand cu 1 mai 2016.
Firmele de comert exterior sunt direct afectate de noile prevederi si trebuie sa actioneze inca din acest an, pentru a se conforma noilor modificari si a nu fi puse in situatia de a intrerupe sau modifica la jumatatea anului 2016 modul in care efectueaza in prezent vamuirea marfurilor.
Deloitte impreuna cu specialistii Comisiei Europene au organizat pe data de 31 martie 2015, la Hotelul InterContinental din Bucuresti, un eveniment despre impactul adoptarii noului Cod Vamal al Uniunii Europene.
Evenimentul a subliniat principalul rol al noului Cod Vamal care isi propune reorientarea activitatii de vamuire catre un sistem si un mediu complet electronic. Codul Vamal al Uniunii Europene stabileste noua legislatie vamala cu impact semnificativ pentru mediul de afaceri incepand cu data de 1 mai 2016.
Pieter Wessel – partener servicii fiscale, Deloitte Romania, a fost primul vorbitor al conferintei.
„Traiesc in Romania de 6 ani si am vazut schimbarile facute in ultima vreme. Sunt sigur ca Romania merge in directia buna. Imi place Romania, sper sa-mi cresc copiii aici, dar sunt lucruri de imbunatatit, mai ales in domeniul legislativ. Avem obligatia sa folosim sistemul asa cum trebuie, din punct de vedere al business-ului propriu si nu numai”, a precizat Pieter Wessel.
De asemenea, Frank Janssens, reprezentant al Comisiei Europeane, considera ca Romania a progresat din multe puncte de vedere.
„In Romania lucrurile merg cum trebuie si speram ca noua legislatie din domeniul vamal sa ajute la dezvoltarea economiei europene. Intrarea in vigoare a noului Cod Vamal nu inseamna ca totul se va schimba din mai 2016. Lucrurile se vor schimba treptat pana in decembrie 2020. Important este ca trecem la procesarea electronica obligatorie a datelor”, a explicat Frank Janssens.
Acesta a subliniat importanta armonizarii, precizand ca in prezent exista diferente de la un stat membru la altul.
„Aproximativ 95% a fost deja armonizat, dar trebuie sa continuam. Companiile care sunt active in mai multe state membre trebuie sa aiba o metoda comuna pentru toate statele respective. Sistemele IT sunt diferite oarecum si nu vor fi disponibile noile sisteme in toate statele membre din luna mai 2016.
Pregatim baza legala specifica pentru acest subiect. Se vor acorda si derogari speciale, in general pentru pozitionarea geografica. De exemplu, in Malta nu se poate face transport pe cai ferate. De aceea, este important sa nu cheltuim timp si bani pentru chestiuni inutile”, a mai declarat Frank Janssens.
Gata cu hartia, se trece la formatul electronic
„Daca solicitati o autorizare pentru UE, veti putea aplica printr-un singur portal. Fluxul de informatii va fi imediat accesibil celor implicati in schimburile comerciale. Astfel se va facilita accesul rapid al comerciantului. Sunt in acest moment nenumarate intalniri pentru a pune la punct acest lucru. Informatiile vor fi disponibile in format electronic. Trebuie sa trecem la sistemul electronic, pentru ca utilizarea hartiei nu va mai fi permisa dupa perioada de tranzitie”, a explicat Frank Janssens.
Potrivit acestuia, Romania mai are la dispozitie cativa ani pentru renuntarea totala la hartie si trecerea completa la sistemul electronic, lucru vizat pentru toate operatiunile de export si import.
„Care este scopul Codului Vamal? In primul rand, facilitarea comertului corect, legitim. Apoi, nevoia de a oferi mai multa siguranta si securitate. Trebuie sa ne concentram pe cei care nu vor sa respecte regulile. Este aparenta trecerea responsabilitatii pe umerii companiilor.
Conceptul acestui Cod este acela de a descreste numarul de agenti vamali. Cu mai putini oameni va fi posibil sa faci mai mult. Codul Vamal urmareste desigur si asigurarea unui mediu „paperless” pentru comertul international”, a declarat Fernand Rutten – Deloitte Belgia, Partener Vama si ComertInternational.
Totodata, acesta a prezentat lista celor 58 de tari care au implementat programe similare conceptului de Operator Economic Autorizat (AEO), cum sunt SUA, Japonia, Canada.
Programul AEO va fi implementat in continuare in alte 10 tari: Botswana, Chile, Ecuador, El Salvador, Macedonia, Maroc, Indonezia, Serbia, Tunisia si Seychelles.
„Informatiile tarifare obligatorii (ITO) sunt o unealta foarte importanta la dispozitia operatorilor economici, pot fi utilizate la orice birou vamal din Uniune si elimina discutiile cu autoritatile vamale la momentul importului cu privire la clasificarea tarifara a produselor, oferind confortul utilizarii corecte a codurilor tarifare”, a declarat Mihai Petre – Senior Manager servicii fiscale, Deloitte Romania.
Potrivit acestuia, exista peste 250.000 ITO valabile la momentul de fata in Uniune, iar in Romania sunt numai 1.300.
„90% dintre litigiile care sunt in prezent cu autoritatea vamala sunt pe clasificarile tarifare. Este o chestiune foarte subiectiva si de cele mai multe ori este lasata la nivel de comisionar vamal. Ori ITO este o procedura care noua, ca societate, ne da confortul ca nu vom avea litigii pe clasificare tarifara in urmatorii ani. Riscurile de a primi ajustari in cazul unui control sunt zero. Mai neplacut este ca numarul lor este de numai 1.300 in Romania”, a adaugat Mihai Petre.
Reprezentantul Deloitte a mai precizat ca din 2016 ITO vor fi valabile 3 ani si vor fi obligatorii si pentru operatorii economici nu doar pe pentru autoritatile vamale
„Declaratia vamala va fi necesara pentru toate marfurile destinate plasarii sub un regim vamal, cu exceptia regimului de zona libera. Regimurile vamale speciale sunt reclasificate in trei categorii: tranzitul, utilizare specifica si prelucrare”, a explicat Daniela Neagoe – Senior Consultant servicii fiscale, Deloitte Romania.
Daniela Neagoe a oferit de asemenea informatii despre datoria vamala.
„Datoria vamala ia nastere la momentul importului sau prin nerespectarea obligatiilor stabilite in legislatia vamala. In noul Cod vamal a fost introdusa o prevedere care permite ca datoria vamala sa se stinga daca nerespectarea obligatiilor vamale nu a avut consecinte semnificative asupra functionarii corecte a regimului declarat si nu constituie o tentativa de frauda si daca toate formalitatile necesare pentru reglementarea situatiei marfurilor sunt indeplinite ulterior”, a completat consultantul pe servicii fiscale.
[symple_divider style=”solid” margin_top=”” margin_bottom=”2″]
SURSA: business24
