Cel mai inversunat critic al politicii de austeritate impuse Greciei in ultimii cinci ani, profesorul de economie Joseph Stiglitz, se arata inspaimatat de posibilitatea ca guvernul de la Atena sa faca pasul inapoi in fata creditorilor din zona euro.
Noua lista de reforme inaintata de premierul Tsipras liderilor europeni il face pe economistul laureat cu premiul Nobel sa dea un avertisment serios Greciei: „Daca veti continua cu asteritatea, intrati intr-o depresiune economica fara sfarsit!”, arata Stiglitz intr-un comentariu publicat de revista Time.
„Pe masura ce drama Greciei a luat amploare, nu putini au fost cei care s-au minunat in fata ipocriziei manifestata de nemti”, continua Stiglitz.
Realitatea contrazice flagrant insa afirmatiile liderilor germani, spune el. „De la mijlocul anilor ’90 si pana la inceputul crizei financiare, economia Greciei a inregistrat un ritm de crestere mai sustinut decat media din UE: 3,9%, fata de 2,4%.”
Grecii au receptionat masurile de austeritate in plin, taind cheltuielile si majorand impozitele. Au atins in cele din urma un surplus, care ar fi fost imbucurator daca economia tarii nu ar fi intrat in recesiune.
Pierderea a 25% din PIB, ca si atingerea unui nivel al somajului de 25%, dublu in randul tinerilor, au survenit „ca urmare a faptului ca grecii au facut ceea ce li s-a spus, nu pentru ca au esuat in a face aceasta”, spune Stiglitz.
Euro, un experiment prost conceput
A fost raspunsul previzibil la impunerea unor masuri de austeritate extrema, spune el.
Intrebarea este ce va face Grecia de acum, presupunand ca se afla efectiv in afara zonei euro.
Se poate presupune ca Banca Centrala Europeana va refuza sa isi indeplineasca sarcina de creditor ultim, asa cum se presupune ca ar trebui sa reactioneze o banca centrala.
In acest caz, Grecia nu are decat sa emita o moneda paralela. BCE a inceput, de altfel, sa stranga din ce in ce mai mult cureaua, facand accesul la rezevele de lichiditati din ce in ce mai dificil.
Nu este sfarsitul lumii, valutele apar si dispar in timp. Euro, de altfel, are doar 16 ani vechime, fiind un „experiment prost conceput”, crede economistul, din moment ce, pe timp de criza, banii sunt transferati din bancile unei tari mai slabe in cele ale economiilor dezvoltate, creand divergente pe intreg continentul.
PIB-ul zonei euro este astazi cu 17% mai mic decat cel care ar fi fost atins daca Europa isi continua pasii sai modesti de crestere economica inainte de crearea monedei unice. Euro s-ar putea sa aiba de-a face cu aceasta performanta dezamagitoare.
Moneda paralela, un nou scenariu
Trecerea de la euro la o moneda paralela s-ar putea sa nu fie atat de dificila pentru greci, pe cat pare la prima vedere. Argentina si alte tari au dat deja exemple in acest sens, aminteste economistul.
Iata cum arata acest scenariu in ochii lui Stiglitz:
„Guvernul va fi capabil sa recapitalizeze bancile elene, mentinand insa controlul capitalului si plafonul maxim de extrageri, lasand sa circule liber banii din sistemul bancar online.
Este posibil ca pensionarii sa necesite un tratament special in privinta retragerilor de lichiditati.
Intre timp, Grecia se poate ocupa de restructurarea datoriei, o chestiune despre care si expertii FMI afirma ca este absolut necesara.
Grecii pot urma, si in acest caz, exemplul Argentinei, schimband actualele obligatiuni cu altele legate direct de PIB-ul tarii, care dau un randament direct proportional cu gradul de prosperitate al economiei elene.
Acest tip de obligatiuni pune pe aceeasi treapta stimulentele debitorilor si creditorilor, nu ca cele actuale, prin care Germania beneficiaza de slabiciunea economiei elene.
Grecia poate supravietui lipsindu-se de fondurile alocate de FMI sau de creditorii din zona euro. Reformele aplicate in ultimii 5 ani au ajustat economia intr-un mod in care, exceptand povara datoriilor, Grecia beneficiaza de un surplus.
Nu este nici macar dependenta de FMI si eurozona in stabilirea cursului valutar, beneficiind de un surplus al contului curent cuprins intre 1%-5%. In special daca pretul petrolului va ramane la acest nivel in continuare, turismul si exporturile ar putea redresa Grecia.”
Dupa ce Argentina a depasit pragurile restructurarii datoriei si devalorizarii, economia din statul sud-american a inflorit, atingand un ritm de crestere depasit doar de China pana la declansarea crizei din 2008.
Chiar daca orice econonomie este diferita de alta, Argentina si Grecia impartasesc asemanari izbitoare in drama crizei datoriilor inregistrata de ambele state.
Daca Grecia va alege din nou austeritatea, o asteapta o depresiune economica fara sfarsit.
„Statele Unite au ajutat, odata, neconditionat Germania. Este timpul, poate, sa faca acelasi lucru si pentru Grecia”, spune Joseph Stiglitz.
„O reglare a cursului valutar al monedei paralele grecesti in functie de dolar, importuri masive de marfa din Grecia si promovarea ofertei turistice sunt masuri de ajutor umanitar de care americanii, spre deosebire de europeni, pot da dovada”, mai spune Stiglitz.
Cel mai inversunat critic al politicii de austeritate impuse Greciei in ultimii cinci ani, profesorul de economie Joseph Stiglitz, se arata inspaimatat de posibilitatea ca guvernul de la Atena sa faca pasul inapoi in fata creditorilor din zona euro.
Noua lista de reforme inaintata de premierul Tsipras liderilor europeni il face pe economistul laureat cu premiul Nobel sa dea un avertisment serios Greciei: „Daca veti continua cu asteritatea, intrati intr-o depresiune economica fara sfarsit!”, arata Stiglitz intr-un comentariu publicat de revista Time.
„Pe masura ce drama Greciei a luat amploare, nu putini au fost cei care s-au minunat in fata ipocriziei manifestata de nemti”, continua Stiglitz.
Realitatea contrazice flagrant insa afirmatiile liderilor germani, spune el. „De la mijlocul anilor ’90 si pana la inceputul crizei financiare, economia Greciei a inregistrat un ritm de crestere mai sustinut decat media din UE: 3,9%, fata de 2,4%.”
Grecii au receptionat masurile de austeritate in plin, taind cheltuielile si majorand impozitele. Au atins in cele din urma un surplus, care ar fi fost imbucurator daca economia tarii nu ar fi intrat in recesiune.
Pierderea a 25% din PIB, ca si atingerea unui nivel al somajului de 25%, dublu in randul tinerilor, au survenit „ca urmare a faptului ca grecii au facut ceea ce li s-a spus, nu pentru ca au esuat in a face aceasta”, spune Stiglitz.
Euro, un experiment prost conceput
A fost raspunsul previzibil la impunerea unor masuri de austeritate extrema, spune el.
Intrebarea este ce va face Grecia de acum, presupunand ca se afla efectiv in afara zonei euro.
Se poate presupune ca Banca Centrala Europeana va refuza sa isi indeplineasca sarcina de creditor ultim, asa cum se presupune ca ar trebui sa reactioneze o banca centrala.
In acest caz, Grecia nu are decat sa emita o moneda paralela. BCE a inceput, de altfel, sa stranga din ce in ce mai mult cureaua, facand accesul la rezevele de lichiditati din ce in ce mai dificil.
Nu este sfarsitul lumii, valutele apar si dispar in timp. Euro, de altfel, are doar 16 ani vechime, fiind un „experiment prost conceput”, crede economistul, din moment ce, pe timp de criza, banii sunt transferati din bancile unei tari mai slabe in cele ale economiilor dezvoltate, creand divergente pe intreg continentul.
PIB-ul zonei euro este astazi cu 17% mai mic decat cel care ar fi fost atins daca Europa isi continua pasii sai modesti de crestere economica inainte de crearea monedei unice. Euro s-ar putea sa aiba de-a face cu aceasta performanta dezamagitoare.
Moneda paralela, un nou scenariu
Trecerea de la euro la o moneda paralela s-ar putea sa nu fie atat de dificila pentru greci, pe cat pare la prima vedere. Argentina si alte tari au dat deja exemple in acest sens, aminteste economistul.
Iata cum arata acest scenariu in ochii lui Stiglitz:
„Guvernul va fi capabil sa recapitalizeze bancile elene, mentinand insa controlul capitalului si plafonul maxim de extrageri, lasand sa circule liber banii din sistemul bancar online.
Este posibil ca pensionarii sa necesite un tratament special in privinta retragerilor de lichiditati.
Intre timp, Grecia se poate ocupa de restructurarea datoriei, o chestiune despre care si expertii FMI afirma ca este absolut necesara.
Grecii pot urma, si in acest caz, exemplul Argentinei, schimband actualele obligatiuni cu altele legate direct de PIB-ul tarii, care dau un randament direct proportional cu gradul de prosperitate al economiei elene.
Acest tip de obligatiuni pune pe aceeasi treapta stimulentele debitorilor si creditorilor, nu ca cele actuale, prin care Germania beneficiaza de slabiciunea economiei elene.
Grecia poate supravietui lipsindu-se de fondurile alocate de FMI sau de creditorii din zona euro. Reformele aplicate in ultimii 5 ani au ajustat economia intr-un mod in care, exceptand povara datoriilor, Grecia beneficiaza de un surplus.
Nu este nici macar dependenta de FMI si eurozona in stabilirea cursului valutar, beneficiind de un surplus al contului curent cuprins intre 1%-5%. In special daca pretul petrolului va ramane la acest nivel in continuare, turismul si exporturile ar putea redresa Grecia.”
Dupa ce Argentina a depasit pragurile restructurarii datoriei si devalorizarii, economia din statul sud-american a inflorit, atingand un ritm de crestere depasit doar de China pana la declansarea crizei din 2008.
Chiar daca orice econonomie este diferita de alta, Argentina si Grecia impartasesc asemanari izbitoare in drama crizei datoriilor inregistrata de ambele state.
Daca Grecia va alege din nou austeritatea, o asteapta o depresiune economica fara sfarsit.
„Statele Unite au ajutat, odata, neconditionat Germania. Este timpul, poate, sa faca acelasi lucru si pentru Grecia”, spune Joseph Stiglitz.
„O reglare a cursului valutar al monedei paralele grecesti in functie de dolar, importuri masive de marfa din Grecia si promovarea ofertei turistice sunt masuri de ajutor umanitar de care americanii, spre deosebire de europeni, pot da dovada”, mai spune Stiglitz.
