Cele 450 miliarde de euro primite de Grecia în ultimii 35 de ani de la UE şi Fondul Monetar Internaţional reprezintă de aproape două ori şi jumătate PIB-ul de acum al ţării, dar cu toate acestea Atena nu este capabilă să plătească 1,6 miliarde de euro către FMI.
Grecia a devenit astfel prima ţară din lumea dezvoltată care a intrat în default faţă de FMI.
Unde s-au dus atâţia bani? În ceea ce priveşte fondurile primite de la Uniunea Europeană, planificarea proastă, managementul defectuos şi frauda, încurajată de lipsa de supraveghere din partea autorităţilor, au limitat beneficiile pentru economie.
Notorii în Grecia sunt poveştile cu fermierii din regiunile sărace care şi-au luat maşini de lux din fondurile europene destinate dezvoltării agriculturii.
Autorităţile nu au făcut niciun efort mai serios pentru a verifica modul în care fondurile europene au fost gestionate în ultimele decenii.
Şi unde s-au dus banii de bailout? Mai puţin de 10% din bani au fost folosiţi de guvern pentru reformarea economiei şi pentru protejarea societăţii.
Spre deosebire de cele mai multe ţări europene, care au permis deficitului bugetar să se „umfle“ semnificativ pentru a-i proteja pe pensionari şi pe cei care primesc ajutoare sociale, Grecia a fost forţată să reducă deficitul, adică cheltuielile, cu impact imediat asupra pensiilor şi salariului minim. Cea mai mare parte a banilor s-a dus la băncile străine, nume mari din Europa şi Statele Unite, care au împrumutat Grecia înainte de criză.
Peste 48 mld. euro au fost folosite pentru salvarea băncilor greceşti, forţate să înghită pierderi, ceea ce le-a slăbit capacitatea de a se proteja pe sine şi de a-i proteja pe deponenţi.
Alte 140 de miliarde de euro au fost cheltuite pe plata datoriilor şi dobânzilor originale. ZF
