Zece persoane au rămas pe lista candidaților la alegerile prezidențiale din 2019. Șase au fost validați deja de Biroul Electoral Central, iar alți patru trebuie să aștepte anunțul oficial. BEC a respins două candidaturi, iar mulți alții au renunțat să se mai înscrie în cursă.
S-a încheiat perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale, duminică fiind ultima zi de depunere a dosarelor la Biroul Electoral Central. Până luni dimineață, BEC a validat oficial dosarele a șase candidați.
Cine sunt candidații la președinție
Klaus Iohannis – președintele în exercițiu
Klaus Iohannis este șeful statului din 2014 și candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL. A depus la BEC cele mai multe semnături dintre toți candidații: 2,2 milioane de semnături. Vineri, în fața BEC a răspuns atacului lui Dan Barna, președintele USR: „Da, am fost un fel de pompier atomic care a prevenit să se prăbușească România”.
Viorica Dăncilă – prim-ministru și candidatul PSD
Viorica Dăncilă a spus joi, la depunerea dosarului de candidat cu cele 1,4 milioane de semnături, că a demonstrat că poate conduce un Guvern şi că ar fi primul preşedinte care a fost şi premier. A făcut și o gafă: „Nicio mamă să nu îi fie frică că nu va primi salariul sau că îi va fi tăiată alocaţia copilului.”
Dan Barna – candidatul Alianței USR-PLUS
Dan Barna a depus cele 400.000 de semnături în aceeași zi cu președintele Iohannis. Liderul USR a susținut că România are nevoie de o schimbare şi a lansat un atac la adresa președintelui Iohannis: „Dacă era un gospodar mai atent şi diligent poate nu ajungeam să luăm foc de atâtea ori în aceşti ani”.
Mircea Diaconu – candidatul ALDE și Pro România
Actorul Mircea Diaconu a invocat lupta cu statul paralel – ca mesaj de campanie electorală. Acesta spune despre Traian Băsescu și Klaus Iohannis că au avut interesul să mențină această stare de fapt și se declară omul care poate face schimbarea. El și-a depus oficial la Biroul Electoral Central candidatura, sâmbătă, împreună cu peste 400.000 de semnături de susținere.
Theodor Paleologu – PMP
Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mişcarea Populară la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Joi, după depunerea candidaturii, a declarat că România are nevoie de un preşedinte „deschis dialogului, care să restaureze demnitatea statului, credibilitatea României în afară, să restabilească respectul pentru România şi pentru români şi, nu în ultimul rând, să restabilească pacea socială”.
Kelemen Hunor – UDMR
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a venit sâmbătă la sediul Biroului Electoral Central cu o trotinetă electrică şi şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale, cu 265.800 de semnături de susţinere. Anterior, el a spus că și-ar dori să intre în turul al doilea cu candidatul PMP.
Ramona Ioana Bruynssels – candidatul cu porumbei
Ramona Ioana Bruynssels, din partea Partidului Puterii Umaniste, și-a depus candidatura în ultima zi, împreună cu peste 280.000 de semnături. La ieșirea din instituție echipa de campanie a lui Bruynseels a dat drumul mai multor porumbei albi, aceasta spunând că semnifică „o nouă șansă pentru România”.
Cătălin Ivan – fost europarlamentar PSD
Fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan şi-a depus, duminică, candidatura împreună cu 235.119 semnături. El a declarat la intrarea în sediul BEC că acest demers înseamnă o oportunitate de a face cunoscut proiectul politic în care s-a angrenat, Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională, şi care se doreşte „o alternativă la actuala clasă politică”.
Alexandru Cumpănașu – unchiul Alexandrei
Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem, deși este păzit de o gardă de corp din Brigada specială de intervenție a Jandarmeriei și circulă cu un SUV pus la dispoziție de Ministerul de Interne, iar ONG-ul pe care îl conduce a primit finanțări de la stat.
Viorel Cataramă – admis în ultima clipă
Viorel Cataramă, candidatul din partea Dreptei Liberale, a primit o șansă nesperată din partea CCR, luni dimineață, după ce BEC i-a respins candidatura pe motiv că 94.000 de semnături dintre cele 230.000 depuse au fost anulate, deoarece prezentau elemente de similitudine evidente. Biroul Electoral Central trebuie acum să-i înregistreze candidatura.
Cine nu mai candidează la prezidențiale
Dintre cele două candidaturi respinse de BEC, în vigoare a mai rămas doar una, cea a lui Miron Cozma, pe motiv că 90% dintre semnături erau fotocopiate.
Liviu Pleşoianu a anunțat că a strâns prea puține semnături și a spus că niște „persoane anonime” ar fi vrut să-l ajute, dar că ar fi refuzat și nu și-a mai depus dosarul.
Cătălin Berenghi, candidatul „dacilor liberi“, nu a reuşit să adune semnăturile.
Florentin Pandele, primarul oraşului Voluntari, a anunţat că ar fi depășit pragul de semnături necesare înscrierii, dar că renunță pentru a nu o încurca pe soția lui, Gabriela Firea, primar al Capitalei și membru PSD.
Claudiu Crăciun, candidatul partidului Demos, a anunțat că nu a reuşit să strângă numărul de semnături necesare validării, însă a depus cele 13.000 de semnături adunate în semn de respect pentru efortul acordat de întreaga echipă de campanie.
Când sunt alegerile prezidențiale în 2019
Pe 12 octombrie este startul oficial al campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și se încheie pe data de 9 noiembrie. Ordinea pe buletinele de vot va fi stabilită de Biroul Electoral Central pe data de 29 septembrie prin tragere la sorţi.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie.
Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.
Sursa: digi24.ro
